Evoluția siglelor a 15 mărci de mașini

Acest articol ar putea să vă fie foarte util când veți fi blocat în trafic data viitoare. Spre exemplu, v-ați întrebat vreodată de ce Audi din fața dvs are ca siglă 4 cercuri întrepătrunse? Sau știați că emblema Cadillac a fost inspirată de blazonul unui nobil care mai târziu s-a dovedit a fi o fraudă? Sau că Volkswagen a fost ideea lui Hitler și că Volkswagen Beetle a fost proiectat pentru a putea transporta mitraliere? Răspunsurile la aceste întrebări, dar și alte lucruri interesante pe care în mod sigur nu le știți, le puteți afla din articolul următor.

Alfa Romeo

Surpriză! Alfa Romeo, marele producător de mașini și mândria Italiei, își are originile în Franța. În 1910, un nobil din Milano, cavalerul Ugo Stella a colaborat cu o companie franceză de producție a mașinilor, Darracq, pentru a produce propria marcă de mașină în Italia. Când parteneriatul s-a încheiat, Stella a mutat compania și a redenumit-o Anonima Lombarda Fabbrica Automobili (Lombard Automobile Factory, Public Company) sau, pe scurt, A.L.F.A.

Sigla Alfa Romeo a fost creată în 1910 de către un desenator pe nume Romano Cattaneo. Într-o zi, pe când aștepta tramvaiul, în stația Piazza Castello din Milano, Cattaneo a fost inspirat de către crucea roșie din steagul milanez și de către semnele armurii nobilei case de Visconti (care înfățișau un șarpe cu un om prins în falcile sale, ce simboliza dușmanii lui Visconti și care erau tot timpul gata de distrugere). Două noduri ale dinastiei de Savoia despărțeau cuvintele Alfa și Milano. Cea de-a doua parte, cea de Romeo a apărut în 1916, când Nicola Romeo, un afacerit napolitan, a cumpărat compania și i-a transformat fabricile în scopul producerii de muniție și mașinării pentru Primul Război Mondial. După război, compania s-a reîntors la producerea de mașini și a preluat ultimul nume al proprietarului, devenind astfel Alfa Romeo.

Aston Martin

În anul 1913, Martin și Robert Bamford au fondat compania care mai târziu va deveni Aston Martin. În același timp, Martin & Bamford Limited produceau mașinile de curse Singers, dar cei doi își doreau să creeze un model mai sofisticat care să le aparțină. Martin și Robert Bamford și-au numit prima lor mașină Aston Martin, după numele fondatorului Lionel Martin și după cursa de coastă denumită Aston Clinton, unde mașinile Singers au câștigat de mai multe ori.

Desigur că nu putem vorbi despre Aston Martin fără a-l menționa pe James Bond. În 1959, Ian Fleming și-a pus super spionul James Bond la volanul unei mașini Aston Martin DB Mark III. În 1964, James Bond a condus o mașină argintie actualizată, un super lucios Aston Martin DB5 AM, dotat cu mitralieră, scaun ejector pentru șofer și numere de mașini care se schimbau automat.

Un lucru interesant: Ian Fleming nu a condus un Aston Martin și a preferat să conducă un Studebaker Avanti din 1963.

Audi

Inginerul german August Horch, care obișnuia să lucreze pentru Karl Benz, și-a fondat propria companie de automobile A. Horch & Cie în 1899. 10 ani mai târziu, August Horch a fost exclus din propria companie și și-a înființat o companie nouă într-un alt oraș, continuând să utilizeze brandul Horch. Fostul său partener l-a dat în judecată, iar August Horch a fost nevoit să caute un nou nume. Pe când Horch discuta cu partererul său de afaceri Franz Fikentscher în apartamentul acestuia, fiul lui Franz, Hans, a venit cu propunerea denumirii de Audi.

Astfel, în timpul întâlnirii, Hans studia latina într-un colț al camerei. De câteva ori s-a uitat de parcă ar fi vrut să spună ceva, dar totuși își reținea cuvintele și continua să lucreze, până când într-un final a izbucnit: ”Tată, audiatur et altera pars… Nu ar fi o idee bună sa numim Audi în loc de Horch? În germană ”Horch!” înseamnă ”Ascultă!”, iar Audi înseamnă același lucru în latină”. Iar ideea a fost primită cu entuziasm de toți cei prezenți la întâlnire.

Și așa s-a născut Audi în 1910. În anul 1932, patru producători de mașini – Audi, Horch, DKW și Wanderer – au fuzionat în Auto Union. Sigla Auto Union – 4 cercuri întrepătrunse – va deveni mai târziu marca Audi care a utilizat acest logo doar pentru mașinile de curse, cele patru fabrici continuând să producă mașini sub nume propriu. Mai târziu, în 1985, Auto Union a devenit ceea ce știm că este Audi în ziua de astăzi.

BMW

În anul 1913, Karl Friedrich Rapp și Gustav Otto au fondat două fabrici separate de avioane care mai târziu vor fuziona pentru a forma BMW sau Bayerische Motoren Werke AG . Rapp și Otto au avut puțin de a face cu producția de mașini. Josef Popp, Max Friz și Camillo Castiglioni au fost cei care au transformat BMW în rol de producător de mașini. Sigla reprezintă o elice care se învârte; la acea vreme avioanele erau vopsite în culori regionale, iar drapelul bavarez avea culorile alb și albastru. Se spunea că atunci când elicea se învârtea forma o imagine în alb și albastru.

În timpul Primului Război Mondial, BMW a fost furnizorul principal de motoare de avion pentru guvernul german. După război, Germania a fost obligată să înceteze producția de avioane prin Tratatul de la Versailles, iar BMW a fost astfel nevoit să își schimbe afacerea. La început, BMW a produs frâne de tren, apoi biciclete motorizate, motociclete, iar în final, mașini.

Buick

Compania Buick a fost fondată în anul 1903 de către David Dunbar Buick, un inventator scoțiano-american, care a inventat supapele în capetele de cilindru. Dacă nu recunoașteți acest nume, să știți că nu sunteți singurul, dar trebuie să știți că Buick, un tip care nu a fost în stare să termine liceul, a fondat mai târziu compania care avea sa fie cea mai mare din lume, General Motors.

La 15 ani, Buick a renunțat la școală pentru a merge să lucreze la un producător de robineți. Când afacerea a picat, Buick și prietenul său au preluat-o, dar după câțiva ani, Buick s-a certat cu partenerul său, deoarece prefera să își petreacă timpul meșterind la mtoare de mașini. Buick și-a vândut acțiunile companiei și a demisionat. Cu banii câștigați, Buick a fondat Buick Motor Company și în câțiva ani a dus-o în pragul falimentului. El a fost exclus din companie de către partenerul său William “Billy” Duran în 1906 și mai târziu și-a vândut acțiunile pentru 100.000 dolari. Dacă și-ar fi păstrat acțiunile, acestea ar fi valorat astăzi cu mult peste 100 de milioane de dolari.

În anii care au urmat, Buick a avut doar joburi foarte prost plătite și nici măcar nu își putea permite un telefon. A murit sărac, fiind inspector la școala de comerț din Detroid. În mod ironic, câțiva ani mai târziu, și Duran a fost forțat să părăsească compania. General Motors, compania pe care Duran a construit-o, a refuzat să-i platească pensia, iar Duran a murit aproape sărac.

Revenind la istoria logo-ului, primele sigle Buick erau variante scrise cursiv a cuvântului Buick. Dar mai târziu, în 1930, designerul General Motors Ralph Pew, a găsit o inscripție scoțiană pe o ladă de zestre și a decis să o folosească pe post de decorațiune de radiator. În 1960, sigla a încorporat trei scuturi pentru a reprezenta cele trei modele Buick construite – LeSabre, Invicta și Electra.

În 1975, Buick și-a schimbat sigla într-un vultur numit Happy odată cu lansarea liniei SkyHawk. Totuși, la sfârșitul anilor 1980, când SkyHawk a fost retrasă, Buick s-a reîntors la sigla cu cele scuturi.

Cadillac

Când Henry Ford și-a părăsit cea de-a doua companie de automobile, susținătorii săi financiari au încercat să vândă bunurile companiei. Un inginer pe nume Henry M. Leland însă i-a convins ca să continuie să susțină compania. Ei l-au ascultat și astfel s-a născut Cadillac.

Prima siglă Cadillac a fost bazată pe blazonul unei familii a unui aristocrat mărunt după al cărui nume compania și-a inspirat denumirea: Antoine de La Mothe, Seigneur de Cadillac (Sir of Cadillac). În 1701, de La Mothe a fondat Fortul Pontchartrain, care mai târziu va deveni Detroid. Cadillac a fost numit după de La Mothe în 1902, când a avut loc celebrarea bicentenară a fondării orașului.

Problema a fost că de La Mothe nu a fost niciodată nobil. Născut Antoine Laumet, de La Mothe a fost forțat să părăsească Franța în condiții misterioase (unii spun că sub acuzația de crimă sau din cauza neachitării unor datorii). În Lumea Nouă, el a putut să își asume o nouă identitate și și-a făurit un blazon cu elemente împrumutate din surse nobile.

În 1998, Cadillac a avut o nouă filosofie de design denumită ”artă și știință” și, drept urmare, sigla a fost reproiectată. Cele 6 mierle din blazon au fost eliminate, precum și cioara, dar și toate rămășițele blazonului familiei La Mothe, compania încercând astfel să scape de imaginea confuză. Noul logo și-a făcut debutul câțiva ani mai târziu, fiind proiectat de către Piet Mondrian.

Fiat

Fiat, pe atunci denumit Fabbrica Italiana Automobili Torino (Italian Automobile Factory of Turin) a fost fondat in 1889 de către un grup de investitori din care făcea parte și Giovanni Agnelli, care mai târziu a devenit directorul executiv. Agnelli și-a cumpărat acțiunile pentru 400 de dolari (aproximativ 10.000 de dolari în 2007), dar acum valorează miliarde. Tot timpul un Agnelli a fost în managementul companiei Fiat. Ținând cont sau nu de bogăția lor, clanul Agnelli a rămas un grup de oameni divizat și greu de înțeles.

Se spune că sigla Fiat, care pare a fi formată din piese care le imită pe cele de scrabble, a fost proiectată în 1960 de către designerul șef al companiei care, trecând pe lângă fabrica Fiat în timpul unei căderi de curent, a văzut profilul firmei de neon pe cerul întunecat.

Ford

Cei mai multi oameni știu că Ford a fost fondat, bineînțeles, de Henry Ford. Ceea ce multe prsoane nu știu este că aceasta a fost cea de-a treia companie de automobile a sa. Ford a început să experimenteze mașini pe când lucra cu Thomas Edison și a plecat pentru a-și înființa prima companie auto – The Detroit Automobile Company și care a dat faliment în doar doi ani. Apoi Ford a construit o mașină de curse și a fondat cea de-a doua companie – Henry Ford Company. Ford a părăsit-o și pe aceasta, iar compania a devenit mai târziu Cadillac.

În 1902, Ford și-a creat cea de-a treia companie de automobile, the Ford & Malcomson, Ltd. și aproape că a pierdut-o în momentul în care au scăzut vânzările. Nu a putut să-și achite facturile către John și Horace Dodge care produceau piese componente pentru el. Partenerul lui Ford a adus un grup de investitori și chiar i-a convins pe frații Dodge să accepte acțiuni în compania care mai târziu a fost redenumită Ford Motor Company. După un timp, frații Dodge s-au retras pentru a-și înființa propria companie – Dodge.

În 1909, Childe Harold Wills, inginerul șef (și în același timp designerul care a lucrat la Model T) a împrumutat caracterele de la propria sa afacere pentru a crea sigla Ford. Faimosul oval albastru a fost adăugat mai târziu pentru Modelul A 1927 și a rămas în uz până astăzi.

Mazda

Și-a început viața în anul 1920 ca Toyo Cork Kogyo Co în Hiroshima, Japonia. La acea vreme era criză de dopuri din cauza Primului Război Mondial, iar compania a fost fondată pentru a produce dopuri din coaja unui stejar chinezesc care înlocuia pluta. A fost o idee bună pentru un timp, dar în scurtă vreme Japonia a fost aprovizionată cu dopuri normale, iar compania a fost în prag de faliment.

În 1927, Jujiro Matsuda a ajuns la conducerea companiei și a început să producă unelte, camioane cu 3 roți și mai târziu, mașini. După cel de-al Doilea Război Mondial, compania a adoptat numele de Mazda care, putea fi ori al zeului Ahura Mazda, ori pronunțarea englezească a numelui Matsuda, care era fondatorul companiei auto.

În 1936, sigla – sub forma literei M – a fost inspirată din emblema orașului Hiroshima. În 1991 și 1992, sigla simboliza o aripă cu soarele în centrul său. Sigla actuală a Mazda, poreclită ”sigla bufniță” a fost proiectată de de Rei Yoshimara în 1997. ”M”-ul stilizat a fost creat să arate precum niște aripi alungite, dar multă lume îl percepe precum o lalea stilizată.

Mercedes-Benz

Compania modernă Mercedes – Benz își are originile în fuziunea din anul 1926 a două companii auto, Daimler-Motored-Gesellschaft sau DMG, fondată de Gottlieb Daimler (împreună și cu Wilhelm Maybach) și Benz & Cie, fondată de Karl Benz. Ambele au lucrat independent la inventarea automobilelor cu combustie internă. Fabricile lor erau la 90 de km distanță una de cealaltă, dar nu știa una de existența celeilalte. La terminarea Primului Război Mondial, economia Germaniei era la pământ și, pentru a supraviețui, cele două companii au format în 1924 un sindicat care le-a dat posibilitatea să aibă în continuare vânzări de mașini sub mărci separate, dar cu un proiect unic, împărțind astfel vânzările și costurile de publicitate. În 1926, cele două companii au fuzionat în Daimler-Benz.

Numele de Mercedes a apărut în anul 1900. Un bogat om de afaceri și entuziast al curselor de mașini, pe nume Emil Jellinek, a început să vândă mașini Daimler. El și-a dorit o mașină rapidă și a vrut ca noul motor sa fie proiectat de către Maybach, iar aceasta să fie denumită după numele fiicei sale în vârstă de 10 ani, Mercedes.

Jellik avea un caracter aparte. Obișnuia să își înțepe inginerii cu cuvinte colorate și critici cum ar fi – ”Remorca de gunoi a voastră s-a defectat conform programului” sau ”Sunteți niște măgari”. Totuși, pentru că Jellinek vindea foarte multe mașini, era tolerat și chiar ascultat. Mai târziu, Emil Jellinek a adăugat la numele său și partea de Mercedes.

Steaua din sigla Daimler provine dintr-o vedere veche unde Gottlieb Daimler a desenat o stea deasupra casei sale și a scris următoarele: ”Această stea va străluci într-o zi deasupra fabricii pentru a simboliza prosperitatea”. Steaua în 3 colțuri simboliza ambiția lui Daimler de a produce vehicule pentru uscat, apă, și aer.

După fuziune, o nouă siglă a fost proiectată – au fost combinate simbolurile celor două companii: steaua în 3 colțuri a lui DMG și laurii de aur ai lui Benz.

Mitsubishi

În anul 1854 în Japonia feudală, un bărbat numit Yataro Iwasak și care era fiul unui fermier din provincie (al cărui bunic și-a vândut titlul de samurai pentru a plăti niște datorii ale familiei), și-a început cariera cu stângul. La vârsta de 19 ani, a fost chemat acasă de la școală deoarece tatăl său a fost rănit într-o dispută cu conducătorul satului. Iwasaki a cerut judecătorilor locali să îi cerceteze cazul și când a fost refuzat, l-a acuzat pe judecător de corupție. Iwasaki a fost trimis la închisoare pentru șapte luni.

Anii au trecut și în 1868, pe când lucra pentru clanul Tosa, legea Meiji a abolit sistemul clanurilor în Japonia feudală. Drept urmare, Iwasak a putut cumpăra afacerea navală a clanului și, în 1873, a denumit-o Mitsubishi.

Patru generații mai târziu, un bărbat pe nume Kayota Iwasaki a transformat Mitsubishi într-un grup de corporații gigant care includea și compania auto Mitsubishi Motors.

Numele de Mitsubishi reprezintă combinația cuvintelor mitsu, care înseamnă ”trei” și hishi care înseamnă ”castane de apă” (folosite în Japonia pentru a simboliza un romb sau un diamant). Traducerea oficială a lui Mitsubishi este cea de ”3 diamante”.

Sigla Mitsubishi reprezintă combinația blazonului familiei Iwasaki ( trei diamante unul peste altul) și blazonul cu trei frunze al clanului Tosa.

Peugeot

Își are începuturile în anul 1812, în Montbeliard, Franța unde doi frați, Jean-Pierre și Jean-Frédéric Peugeot și-au transformat moara de vânt într-o turnătorie. Primul lor produs era oțelul pentru fierăstraie, dar și arcuri de ceas și bare metalice cilindrice. Pentru zeci de ani, afacerea Peugeot a produs bunuri de metal, mașini-unelte, rochii de crinolină, umbrele, roți cu spițe, mașini de cusut, obiecte de grădinărit și, din 1885, biciclete.

Într-adevăr, Peugeot a intrat pe piața automobilelor pe calea bicicletelor. La acea vreme, era una dintre cele mai mari producătoare de biciclete din Franța. În 1889, Armand Peugeot a creat primul automobil cu aburi al companiei. Un an mai târziu, el a abandonat aburul în favoarea motorului cu combustie internă după o întâlnire cu Gottlieb Daimler.

Leul siglei Peugeot a fost proiectat de către un bijutier numit Justin Blazer în 1847 și se regăsea pe drapelul regiunii Franche-Comté. Sigla Peugeot era inscripționată pe obiectele de grădinărit pentru a garanta calitatea oțelului. A fost nevoie de 14 ani pentru ca Armand Peugeot să-și convingă familia că producția de mașini ar putea aduce bani. Și doar atunci i-au permis utilizarea leului Peugeot ca siglă.

Acum poate că nu conduceți o mașină Peugeot, dar pariez că ați folosit invenția Peugeot din 1842, și anume râșnița de piper. Mecanismul era atât de rezistent, încât a rămas aproape neschimbat până astăzi.

Renault

Luis Renault avea 21 de ani când a construit prima sa mașină în grădina din spatele casei părinților. Curând, el a început să primească comenzi pentru mașini și drept urmare, în 1898, împreună cu frații săi și niște prieteni, Luis a înființat compania Société Renault Frères in Boulogne-Billancourt, Franța.

Prima siglă Renault desenată în 1900 reprezenta cele 3 inițiale ale fraților Renault: Louis, Ferdinand și Marcel. În 1906 sigla s-a schimbat, reprezentând partea din față a unei mașini, înconjurată de o roată zimțată. În timpul Primul Război Mondial, Renault a produs tancuri ușoare pentru aliați, modelul Renault FT 17. Acest tanc a fost atat de popular, încât după război, Renault și-a schimbat sigla cu imaginea unui tanc.

Tancul Renault FT-17, condus de trupele americane, înaintează pe linia de luptă în Pădurea Argonne

Forma de diamant a siglei fost introdusă în 1925 și a rămas până în ziua de astăzi, iar logo-ul modern Renault a fost creat în 1972 de către Victor Vasarely, ”tatăl” artei optice.

Saab

Dacă ați văzut vreodată vreo reclamă la mașinile Saab, atunci trebuie să știți că această companie suedeză s-a născut din avioane cu reacție. Nu s-ar putea spune așa ceva despre stilul mașinii, dar aceasta este realitatea istorică. În 1937 o companie de avioane numită Svenska Aeroplan Aktiebolaget (“Swedish Aeroplane Limited” sau, simplu, SAAB) a fost creată pentru a acoperi nevoile armatei aeriene suedeze. Când cel de-al Doilea Război Mondial s-a terminat, compania de avioane SAAB, a început să producă mașini pentru a-și diversifica afacerea. În 1946 , prima mașină realizată a fost un prototip denumit Saab 92001 sau urSaab, ceea ce înseamnă Saab-ul original. A fost condusă în teste 530.000 de km într-o discreție totală, de obicei pe drumuri înguste și noroioase de pădure, foarte devreme dimineața sau târziu în noapte.

În 1947 s-a înființat Compania Saab Automobile. Prima mașină a companiei a fost Saab72, denumită astfel din simplul motiv că era proiectul cu numărul 92, proiectul cu numărul 91 fiind un avion.

Sigla-grifon reprezintă capul unui monstru mitologic care are corpul de leu și capul și aripile de vultur și provine de la Vadis-Scania,o companie producătoare de camioane care mai târziu a fuzionat cu compania de avioane Saab. Grifonul era blazonul provinciei Scania.

În 2000, compania de automobile Saab a fost cumpărată de General Motors și în prezent nu mai are nicio legătură cu Saab în afară de istorie și asemănările de sigle.

Volkswagen

Nu ați putea afla de pe siteul companiei, dar Volkswagen (care se traduce ca mașina poporului) își are originile istorice legate în mod direct de Adolf Hitler și de cel De-al Doilea Război Mondial. Pe scurt, după Primul Război Mondial economia Germaniei era la pământ, iar mașinile costau mai mult decât își puteau permite oamenii. Când Hitler a ajuns la putere și a devenit cancelar, a luat cuvântul la Showul Auto de la Berlin, și și-a exprimat ideea de a crea o nouă mașină ieftină.

În acelasi timp, Ferdinand Porche proiecta o mașină ciudată, dar ieftină (care mai târziu avea să devină Volkswagen Beetle). Porche s-a întâlnit cu Hitler în 1934, care i-a cerut ca mașina să aibă următoarele specificații – trebuia sa ajungă la viteza de 100 km/h, un consum de 7,5 litri la 100 km și să poată transporta 2 adulți și 3 copii. I-a mai spus că mașina ar trebui să arate precum un cărăbuș de mai și chiar i-a dat lui Porche o schiță. Porche i-a promis că îi va livra un proiect, iar prototipul avea sa fie produs de către Daimler-Benz.

În 1937 a fost creat Gesellschaft zur Vorbereitung des Deutschen Volkswagens mbH (iar un an mai târziu a devenit, mai simplu, Volkswagenwerk GmbH). În 1938 Hitler a inaugurat fabrica construită de către stat în Wolfsburg, care avea să producă KdF-wagen (Kraft durch Freude ceea ce însemna Putere prin bucurie). Puține mașini au fost construite, în schimb fabrica, ce utiliza munca forțată, a început să producă vehicule militare, bazate pe același șasiu: Kübelwagen, Schwimmwagen și Kommandeurwagen.

Mai târziu s-a aflat că aceasta a fost de fapt strategia lui Hitler de la început, iar el a adăugat niște specificații secrete proiectului lui Porche, mașina trebuind să fie capabilă să transporte 3 oameni, o mitralieră și muniție.

După ce Germania a fost învinsă în cel de-al Doilea Război Mondial, englezii au preluat fabrica Volkswagen, iar KdF-Wagen a fost redenumit the Beetle. Mai târziu, englezii au încercat să predea controlul companiei mai întâi celor de la Ford Motor Company, apoi guvernului francez, apoi altor producători englezi de mașini, iar în final celor de la Fiat. Toți au refuzat această ofertă gratis, pentru că au crezut că proiectul Beetle le-ar fi fost inferior, iar compania nu ar fi făcut decât să cheltuie bani. Așa că englezii au predat controlul guvernului german. Mai târziu, după ce au vândut peste 21 milioane mașini, Volkswagen Beetle a ajuns cea mai bună vândută mașina din lume. Sigla Volkswagen se presupune ca a fost proiectată de către Franz Xavier Reimspiess, un angajat al Porsche în cadrul unei competiții de proiecte. Acesta a primit ca premiu pentru logo 100 de mărci, aproximativ 400 de dolari.

Sursa: neatorama.com