Tot „răsfoind” site-urile, am găsit un articol interesant – Apocalipsa digitala: sfarsitul cunoasterii. Să fie oare așa? Civilizația umană este într-o continuă evoluție. Se renunță treptat la tot ce înseamnă tiparire în favoarea trecerii datelor în format digital. Pick-up-urile, casetele cu muzică au dispărut demult. Transformăm teancurile de carti în teancuri de cd-uri. Și biblioteci virtuale. Evoluția nici nu poate fi înțeleasă altfel. Însă până când? Dacă totul se va termina într-o zi, ce se va întampla cu toate datele stocate în unități de memorie și pe harduri? Alexandru Safta, autorul articolului, consideră că cea mai dureroasă pierdere va surveni, poate, după aproximativ o jumatate de secol de la o nenorocirea mondială, atunci când majoritatea inginerilor, cercetătorilor sau doctorilor supraviețuitori vor fi murit de bătrânețe sau din alte cauze. Unica soluție este copierea datelor. Dar, din păcate, nu se multiplică ce este cel mai important pentru o eventuală supraviețuire a civilizației umane, ci, în marea lor majoritate, muzica si filme de duzină. Concluzia? Mediocritatea este nemuritoare.
Feb
17
2010
