Metamorfoza
este a noastra din epoca bronzului,
metamorfoza în care toate cuvintele
au tăcut –
chiar și fata morgana
a tăcut – cu ochii de ceară –
și a schimbat peisajele
din valuri, cu oglinzi –
jocuri de culori fără dimensiune,
dar cu gust de vanilie sălbatică
precum zarurile aruncate
din aripi rotunde,
albe și minerale în flăcări –
totul arde
ca niște mâini împreunate
în deșertul din palmele strânse
mai târziu, între panouri
de sticlă mari cât cerul,
se îmbină edificii
în formă de romburi
cu poduri de oameni care se întorc
după soare
acolo se plânge.
You must be logged in to post a comment.