Vreme de mentă

Timpul s-a ascuns într-o pungă cu bomboane şi doarme
în gustul lui mentolat
l-am închis acolo ca să fiu sigură că nu i se împrăştie aroma
chiar dacă ştiu că aşa tu nu ai cum să mă aştepţi

mă îmbrac cu senzaţii de frig care se mulează pe trupul meu
desfac punguţa, iau timpul de acolo şi mi-l pun pe deget – inel de ani – care mai întâi îmi joacă, apoi mă strânge din ce în ce mai mult

toppingul de mentă al vremii se pliază pe şerveţele ruginite, care scârţâie când încerc să le despăturesc
şi să scutur zilele din ele

precum fluturii zboară zilele, pierzându-şi culorile de pe aripi
în încercarea de a scăpa

tu îţi bei liniştit ceaiul
stai în balcon şi priveşti la blocurile din zaharniţă
cuburi amestecate
şi te joci cu linguriţa în ceaşcă
vreme ai destulă, căci ceaiul tău nu e de mentă.