Cea mai mare carte din lume

Regele Mindon din Birmania s-a decis să lase posterității o comoară. Fiind un mare iubitor al cărților, regele a crezut că literatura este unul dintre cele mai valoroase elemente într-o societate luminată, aşa că a planificat să lase moștenire o carte. Dar nu o carte prăfuită și cu pagini îngălbenite, ci cartea care a fost lăsată urmașilor este cea mai mare carte din lume.

Regele a dorit ca această carte să ”supraviețuiască” cinci mii de ani, astfel că nu avea cum să o tipărească pe hârtie. În 1860, regele Mindon a început o construcție în Mandalay (pe atunci capitala Birmaniei), iar la baza dealului din Mandalay se află și acum cea mai mare carte din lume. Dimensiunile sale sunt cutremurătoare: cartea are 730 de ”pagode-file” și 1640 de pagini. Fiecare ”pagină” este realizată din marmură şi are în jur de o sută de rânduri inscripționate pe ea. Fiecare pagină are o înălțime de peste un metru jumătate, în jur de un metru lățime şi o grosime de 15 cm, o dimensiune care îi asigură stabilitatea.

Fiecare dintre aceste ”file” de marmură are un acoperiş propriu, iar toate cele 730 de tablete sunt aranjate în jurul unei pagode centrale, de aur – cunoscută sub numele de Pagoda Kuthodaw. Cartea în sine nu spune povestea vieţii regelui Mindon – multe persoane de obârşie regală, ar fi, fără îndoială, tentate să ofere o versiune proprie a timpului în care au trăit.

Cele două rânduri de pagode alcătuiesc, împreună, cea mai mare carte din lume, iar pagoda Kuthodaw este renumită pentru comoara sa.

Cartea conține Pail Canon, o colecție de manuscrise în tradiția budhista Theravada. Scrise pe hârtie pentru prima dată acum mai bine de 2000 de ani, Mindon a crezut că aceste manuscrise ar fi potrivite ca să devină  testamentul său.

Pentru ca cineva să își poată face o imagine completă asupra acestui incredibil ansamblu, există o machetă care cuprinde inclusiv pagoda de aur din centrul ”cărții”.

O poveste remarcabilă este și contrucția în sine. Marmura a fost extrasă de la o distanță de 50 km, fiind transportată pe râu până la Mandalay. Când lucrările au început în anul 1860, pietrele au fost inscripționate într-un atelier enorm, iar sute de călugări vârstnici au fost implicaţi în scrierea sacrei scripturi. Inițial, fiecare rând scris a fost umplut cu cerneală de aur, iar fiecare pagodă avea în vârful său o cutiuță ce conținea o piatră prețioasă. Au fost nevoie de opt ani pentru a finaliza această carte, care fost ”deschisă” publicului în 1868.

Când britanicii au invadat partea de nord a Birmaniei, în 1880, pietrele prețioase au fost furate. În anul 1890 ”Cartea” a fost restaurată, dar abia la sfârșitul secolului al XX-lea a ajuns din nou la gloria sa de odinioară, iar acum atrage turişti şi budişti din întreaga lume. Dorința regelui Mindon a fost dusă la îndeplinire, dar totuși rămâne de văzut dacă această Carte va supraviețui într-adevăr cinci milenii.

Sursa: kuriositas.com

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s