Déjà Vu

primele cuvinte au fost spuse la facerea lumii

apoi s-a lăsat tăcerea

atât de departe, dincolo de noi,

lumea trăiește și moare

fără păreri de rău

trecând peste mine, trecând peste noi

fără limite, fără sunet

m-am lăsat în genunchi

și m-am rugat în întuneric

dar nimeni nu mi-a răspuns –

nici măcar ecoul.

mâinile mi-au amorțit cu palmele deschise așteptând un sărut

dar valuri de ceață mi-au atins degetele înghețate

în primele raze ale dimineții de mai

prelinse de pe vârfurile munților

atunci am privit spre mine, am privit spre noi

în apă de râu

și am gustat împlinirea

cu aripi larg întinse înotând printre copaci subacvatici

unde lumânări aprinse sunt făcute din nisip

ConcursSpirit Nocturn

3 comments on “Déjà Vu

  1. Dacă strigi şi nu te aude nimeni, nu spune că lumea este goală…
    Dacă te rogi şi nu-ţi răspunde nimeni, nici măcar ecoul, nu spune că Ruga a fost în van, contează că Tu te-ai rugat, iar ruga este cea mai înaltă comuniune cu Dumnezeu, dar şi cu tine însăţi…
    Primele cuvinte au fost rostite la Facerea lumii, iar din facere se nasc Intercuvintele…
    Nu, cuvintele nu se scriu singure, le scriu degetele încărcate de sevă, când ai fruntea tatuată cu fulger, şi o plantă răsărind din piept, şi da, cuvintele sunt ecoul nostru, sunt sămânţa pe care am sădit-o în noi şi nu trebuie decât să aşteptăm să încolţească, iar dacă nu încolţeşte, înseamnă că nu ne-am făurit destul…
    Nu, nu este de ajuns să privim în noi, trebuie să privim cu alţi ochi decât ai vederii…

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s