Doi pasageri se aflau în cabina de pilotaj în momentul prăbușirii avionului prezidențial polonez

Doi pasageri se aflau în cabina de pilotaj a avionului polonez care s-a prăbuşit luna trecută la Smolensk, în vestul Rusiei, preşedintele polonez Lech Kaczynski şi zeci de alţi oficiali pierzându-și atunci viața, împreună cu toți membrii echipajului.

Alte două alte voci decât cele ale piloților au fost înregistrate în cabină, a declarat Tatiana Anodina, un oficial rus care conduce ancheta. O singură voce, a fost identificată, dar numele persoanei nu poate fi făcut public până la finalizarea anchetei, a declarat astăzi Anodina pentru televiziunea de stat.

Generalul Andrzej Blasik, comandantul forţelor aeriene din Polonia, a fost unul dintre pasagerii a căror voci au fost înregistrate, conform canalului polonez PAP, citând o persoană neidentificată din Moscova, care este la curent cu desfășurarea anchetei. Anchetatorii au stabilit că uşa cabinei de pilotaj a fost deschisă în momentul accidentului, a declarat Tatiana Anodina.

Concluziile preliminare arată că piloţii nu ar fi trebuit să încerce să aterizeze la Smolensk pe 10 aprilie, deoarece vizibilitatea era foarte redusă datorită ceții dense, a mai afirmat Anodina. Dintre cauzele posibile ale accidentului au fost total excluse defecţiunile tehnice, explozia şi un eventual act de terorism.

Lech Kaczynski se afla în drum spre Smolensk pentru a lua parte la comemorarea celor 22000 de prizonieri de război polonezi ucişi de poliţia secretă sovietică a dictatorului Josef Stalin în pădurea de la Katyn, în 1940. Toate cele 96 de persoane aflate la bord au murit în accident, inclusiv Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek.


Sursa: businessweek.com

Noi suntem români?!

Jurnalul național a demarat o campanie pentru românii care se luptă din răsputeri să își păstreze propria identitate în țara lor. Pentru românii care sunt pe cale sa fie asimilați de maghiarii între care locuiesc. Pentru românii care trebuie să vorbească în ungurește pentru a fi înțeleși în patria lor. Pentru românii din Harghita și Covasna. Alăturați-vă campaniei. Fiți români în România!
Noi suntem români?!
“Amintiţi-vă că suntem aici!”, ne cer românii din Harghita şi Covasna

de Carmen Anghel
Luminița Ciobanu

Românii din Harghita şi Covasna se simt singuri în propria ţară. Povestesc cu lacrimi în ochi cum neamul românesc şi graiul românesc se sting în fiecare zi puţin câte puţin.

Românii din Harghita şi Covasna sunt din ce în ce mai puţini. Unii nu mai sunt, pentru că i-a chemat la El Dumnezeu. Alţii pentru că din motive de supravieţuire economică, dar şi spirituală au ales să plece în alte zone ale României, ale Europei, ale lumii. Alţii au dispărut, dar au rămas pe loc. Cum e posibil? În timp, strânşi în cleşte de evenimentele istorice, trecute sau recente, au fost siliţi să uite puţin câte puţin limba română. Sau, mai simplist: ca să se înţeleagă bine cu vecinii, să poată lucra undeva a trebuit să vorbească în maghiară. Sunt datele unui proces lent, dar sigur de dispariţie.

Dar românii din Harghita şi Co­vasna încă nu au dispărut. Ei sunt acolo zi de zi, clipă de clipă, în­cer­când să facă faţă greutăţilor zilnice, pe care nu ţi le poţi închipui decât dacă le baţi în poartă. Ne fac câteva reproşuri, nouă, “regăţenilor”, nouă, cei care i-am uitat. Inimile a 400.000 de români din Harghita, Mureş şi Covasna bat chiar în inima ţării.

Când am dus ultima dată o floare la Monumentul Eroilor? Când am simţit ultima dată mândria aceea de a fi român, vecină cu nemurirea? Când nu am luat patriotismul în derâdere?
Pentru românii din Harghita, Ziua Naţională, Ziua Eroilor sunt zile sfinte. Iar când vorbesc, rostesc cuvintele cu grijă, mângâie parcă fiecare silabă. Au teamă să nu piardă ceva din esenţa, frumuseţea şi dulceaţa limbii române. Te primesc bucuroşi şi îţi spun “frate” sau “soră” şi îţi sărută obrazul de parcă ar vrea să te sărute pe suflet. Pe sufletul de român. Se bucură de orice vorbă românească, de orice carte, de orice cântec în limba română, în graiul strămoşesc şi aşază cu mândrie trico­lorul la loc de cinste.

Se luptă să îşi păstreze identitatea în propria ţară.
Sunt localităţi în care românii nu mai vorbesc româneşte. Ori nu mai au cu cine, ori au uitat. Sunt localităţi în care nu mai există “numărul legal de copii” pentru a se putea înfiinţa clase, şcoli în limba română. Sunt ro­mâni care nu se pot angaja pentru că ştiu doar româneşte şi… limbi străine. Mai puţin limba maghiară. Sunt cazuri concrete. Sunt şi cazuri când vorbesc cu tine, vorbesc româneşte, dar te roagă să nu spui mai departe. Ei sunt acolo, în inima ţării, acolo unde românii de la câmpie nu prea merg şi nici nu-i întreabă ce mai fac.

Am dat titlul “Noi suntem ro­mâni?!” acestei campanii. Şi am răs­puns durerosului strigăt al fraţilor din această parte de ţară: “Amintiţi-vă că suntem aici!”

SUNT LOCALITĂŢI ÎN CARE ROMÂNII NU MAI VORBESC ROMÂNEŞTE. ORI NU MAI AU CU CINE, ORI AU UITAT.ORI AU FOST SILIŢI SĂ UITE
„Limba maghiară funcţionează deja ca o limbă oficială” a afirmat Înalt Prea Sfinţitul Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei,  cel care a atras atenţia asupra fe­nomenului nedorit de dispariţie a ro­mânilor şi a limbii române chiar în inima României. – Interviul îl puteți citi în Jurnalul national

Arhitectură unică: benzinăria-ceainic

Cunoscută sub numele de Teapot Dome (Domul Ceainicului), această bijuterie arhitecturală este situată în Zillah, Washington, şi a fost construită cu aproape 100 de ani în urmă, ca monument al Scandalului Teapot Dome, conflict care a implicat o serie de personalităţi importante americane.

Evenimentul a devenit un scandal fără precedent în istoria Statelor Unite ale Americii pentru luare de mită în timpul preşedintelui Warren G. Harding. Acest scandal a fost considerat un punct de referinţă în corupţia politică din Statele până la celebrul caz Watergate. Scandalul a fost, de asemenea, un factor cheie în distrugerea postumă a reputaţiei președintelui Harding, acesta fiind extrem de popular la momentul decesului său (pe când se afla încă în funcție), în anul 1923.

Până să fie închis, în urmă cu câțiva ani, Domul Ceainiculului era considerat ca fiind cea mai veche staţie de gaz din America, însă acum este doar un monument local care are nevoie să fie păstrat.

Sursa: odditycentral.com

Anul 2010 este cel mai cald an din istorie

În primele patru luni ale acestui an a fost raportată o temperatură medie de 13,3 grade Celsius, care este cu 0.69 grade peste media secolului XX, conform Agenției Climatologice Americane.

În raport se precizează că încălzirea cea mai pronunțată s-a înregistrat în porţiunile ecuatoriale ale oceanelor, în special în Oceanul Atlantic.

Condiţiile de încălzire s-au accentuat mai ales în Canada, Alaska, estul SUA, Australia, Asia de Sud, nordul Africii şi nordul Rusiei.

Pe de altă parte, se pare că anumite zone de pe glob au parte de o scădere a temperaturilor, o răcire semnificativă înregistrându-se în Mongolia, Argentina, Rusia, Orientul Îndepărtat, vestul învecinate Statele Unite şi în aproape toată China.

Oscilaţia sudică El Nino (care este unul dintre fenomenele complexe globale  de interacțiune între două învelișuri fluide ale Terrei: atmosfera și hidrosfera, acest fenomen producându-se în zona tropicală a Oceanului Pacific, în medie, la fiecare cinci ani) a slăbit în luna aprilie, determinând temperatura de la nivelul oceanului să scadă de-a lungul Pacificului ecuatorial.

Acest fenomen meteo (ENSO) intensifică o serie de fenomene meteorologice extreme, cum sunt: ploile musonice puternice în India, ploile abundente și taifunurile in Australia, uraganele violente în Oceanul Atlantic etc. Slăbirea sa în intensitate din luna aprilie a contribuit semnificativ la creșterea temperaturii oceanelor în această lună. Potrivit NOAA’s Climate Prediction Center, El Nino este aşteptat să își continuie activitatea până în iunie.

Agenţia a declarat că nivelul calotei glaciare arctice a înregistrat un nivel scăzut pentru luna aprilie a ultimilor 11 ani, cu 2,1% mai puțin decât nivelul mediu înregistrat între anii 1979-2000. În orice caz, este cea mai însemnată topire din 2001 până în prezent.

Mai mult decât atât, fotografiile primite prin satelit au dezvăluit faptul că stratul de zăpadă este de patru ori mai scăzut decât cel înregistrat în 1967.

Sursa: phenomenica.com