Anorexia nervoasă este o tulburare psihiatrică din categoria tulburărilor de alimentare, caracterizată printr-o reducere anormală a greutății corpului și printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama prevalentă, persistentă, de îngrășare. Persoanele suferind de anorexia nervoasă își limitează greutatea corpului prin abținerea voluntară îndelungată de a se hrăni (starvație sau post voluntar) (anorexia nervoasă de tip restrictiv) și prin alte metode – ca de pildă abuzul de purgative, clisme, și diuretice, folosirea de substanțe anorectigene, și excesul de exerciții fizice (anorexia nervoasă de tip eliminator, purgativ). Boala afectează mai ales tinerele adolescente, însă 10 % din cazuri apar la tineri de sex masculin. Termenul anorexia este de origine greacă veche: an (αν- sau α -lipsa de, “α privativ” ), și órexis (óρεξις)= dor, poftă, apetit (de la verbul “orégo” ορεγω = a întinde , a oferi cuiva, a tinde spre) (există și în greacă modernă: orexi – óρεξι = poftă). Bolnavul de anorexie nervoasă e numit de obicei “anorectic”, deși termenul simplu de anorexie (fără adaosul “nervoasă”) este de fapt sinonim cu “inapetență”, adică lipsa de apetit, lipsa de poftă de mâncare. Bolnavul de anorexie nervoasă nu e lipsit neapărat de poftă de mâncare, mănâncă intenționat foarte puțin. “Anorexice” sau “anorexigene” sunt denumite substanțele care taie pofta de mâncare, care suprimă apetitul, folosite uneori în tratamentul obezității. În mass media, dar și în literatura științifică termenul “anorexie nervoasă” este prescurtat de obicei sub forma “anorexie”. Anorexia nervoasă are un risc crescut de mortalitate – până la 10%.
Alice in WonderNet 
You must be logged in to post a comment.