Termenul, introdus de către o jurnalistă de la The Washington Post, este cum nu se poate mai potrivit pentru a descrie misterul păsărilor care cad moarte din cer, ”aflockalypse” reprezentând o combinaţie a cuvintelor din limba engleză ”flock” (mulțime, stol, turmă) şi ”apocalypse” (apocalipsă). ”Maratonul” groazei a început în Arkansas (SUA), pe 30 decembrie, când pe râul Arkansas au fost descoperiți peste 100.000 de pești morți, iar în prima zi a anului au fost găsite tot în Arkansas mii de păsări fără suflare, urmând apoi Suedia, Brazilia, Noua Zeelandă, Anglia, Australia, Vietnam, Filipine, Italia, Japonia și chiar România.
În Italia, spre exemplu, în jur de 8.000 de porumbei au căzut din cer morți și ceea ce este foarte curios, este că toți au căzut în același timp conform martorilor oculari, iar în Canada milioane de lilieci au fost găsiți fără viață în preajma fermelor eoliene. Se pare că afectate de aceste morți misterioase sunt, în marea majoritate, numai păsări de dimensiuni mici (grauri, porumbei, mierle, ciori, corbi) comparativ cu vulturii, berzele sau pelicanii, care nu se află deocamdată pe lista neagră. Dar să nu uităm și de milioanele de pești morți descoperiți în urmă cu doar câteva zile pe malul Atlanticului, în Brazilia.
Ce se întâmplă? Nimeni nu știe cu certitudine, nici măcar ornitologii. Speculații în schimb sunt nenumărate. Chiar dacă pentru primele decese ale păsărilor vina a fost dată pe artificiile lansate în noaptea de Revelion, această posibilitate este acum total exclusă, ținând cont că aproape în fiecare zi se înregistrează noi cazuri.
Cea mai vehiculată idee – pe care o împărtășesc și eu – este aceea că misterioasele morți se datorează modificării polilor magnetici, care le afectează sistemul de orientare. Conform unui articol apărut în anul 2009 pe site-ul New Scientist, păsările se bazează în principal pentru orientare pe câmpul magnetic al Pământului, precum și peștii. Într-un articol publicat pe site-ul HighLightsKids, câțiva cercetători din Noua Zeelandă au ajuns la concluzia că păstrăvul, spre exemplu, răspunde câmpului magnetic, orientându-se după ”busola” aflată în interiorul creierului său, în apropierea nasului.
S-a calculat că polii magnetici ai Pământului se inversează o dată la aproximativ 200.000 de ani, Nordul devenind Sud și viceversa. În mod normal, procesul durează între 4.000 și 5.000 de ani, dar s-au identificat acum, pentru a doua oară, dovezi conform cărora a mai existat o transformare de acest fel a Planetei, în urmă cu aproximativ 15 milioane de ani, care s-a definitivat în numai câțiva ani.
În prezent, Polul Nord Magnetic se situează undeva în Marea Nordului și se deplasează către Siberia cu 64 de km pe an. Ca urmare, două aeroporturi din Florida își renumerotează în aceste zile pistele; aeroportul internațional din Tampa, spre exemplu, a început “ajustarea“ pistelor de decolare pentru a se corela cu câmpul magnetic terestru, informație pe care se bazează piloții avioanelor. Aeroportul și-a închis principalele piste până pe data de 13 ianuarie, pentru a reface indicatoarele și traseele în interiorul aeroportului, dar și pentru a modifica datele de orientare. Și se pare că în curând și alte aeroporturi vor trebui să ia astfel de măsuri cu cât schimbările se fac tot mai simțite, în funcție de altitudinea, latitudinea și longitudinea poziției aeroporturilor.
Schimbarea polilor magnetici este un proces în derulare, iar efectele sunt multiple și de durată. Îtreaga viață terestră va suferi modificări majore, iar simțul de orientare al păsărilor și al peștilor deja am văzut în ce măsură a fost afectat. Nici oamenii nu vor scăpa de aceste influențe negative. Se pare că vor rezista numai cei cu un sistem nervos mai puternic și cu un organism sănătos, care să poată face față transformărilor. O nouă selecție naturală a început.
Alice Boboc
Articol apărut și pe site-ul România Press
Alice in WonderNet 
Iar te-ai lipit la Blog and roll 19