Imagini cutremurătoare din Pakistan, țară afectată de inundații catastrofale

Prinși în mijlocul ruinelor care în urmă cu puțin timp erau locuințe, acești săteni pakistanezi se luptă cu disperare pentru supravieţuire.
Mulți au ajuns să fie pur și simplu naufragiați pe mici insule formate de potopul care a spulberat practic totul în calea sa. Alții sunt blocați în tabere de refugiaţi improvizate și așteaptă elicopterele care să le aducă strictul necesar.


ONU a avertizat astăzi că inundaţiile ar putea afecta mai mulţi oameni decât ultimele trei mari dezastre cumulate: tsunami-ul din Oceanul Indian din 2004, cutremurul din Kashmir din 2005 și cutremurul din Haiti din 2010.
Peste 1500 de oameni au murit în ultimele două săptămâni în inundațiile care au lovit Pakistanul, iar guvernul estimează că peste 13 milioane de oameni sunt afectați – cu două milioane mai mult decât victimele din cele trei dezastre naturale.

“Ar fi fost mai bine dacă am fi murit în inundaţii, pentru că viaţa noastră mizerabilă actuală este mult mai dureroasă”, a spus un pakistanez care a fugit împreună cu familia sa din oraşul Shikarpur şi care a petrecut noaptea tremurând în ploaia care continuă să cadă. “Este Continue reading

”La fiecare proiect am luat pe cineva care să aibă asupra noastră o mângâiere duhovnicească”

Interviu cu Șerban Cristian, autor de carte religioasă și editor – Editura Cristimpuri, momentan singura editură ortodoxă din România, care îi are ca target pe cei mici, copii și adolescenți.

Cum v-ați decis să inițiați acest proiect?

Înainte de vârsta de 33 de ani am cochetat cu muzica rock, am avut alte pasiuni, dar la un moment dat a venit o trezire chiar prin intermediul unor cărți dohovnicești, cum ar fi colecția ”Ne vorbește Părintele Cleopa”. Aparent, sunt niște cărți simple, dar sunt totuși niște cărți foarte profunde. Și chiar în urma unor povestioare adresate copiilor, zic eu, că m-am trezit. Am simțit imboldul să urmez și o Facultate de Teologie, timpul s-a scurs foarte repede, acum sunt masterand, anul II la Teologie, probabil că o să fac și un doctorat, am publicat vreo nouă cărți și cam toate s-au vândut până acum.

Cine v-a susținut în aceste proiecte?

Cine altul decât Dumnezeu? Dar la fiecare proiect am luat pe cineva care să aibă asupra noastră o mângâiere duhovnicească,  – la ultimele cărți au fost părinții de la Muntele Athos, de la Schitul Lacu – este un schit românesc – și acolo am luat legătura cu un ieroschimonah (acesta este gradul monahicesc) și ne-au ajutat, adică ne-au corectat textele, să nu facem greșeli de dogmatică ș.a.m.d.

Patriarhia v-a sprijinit în aceste proiecte?

Nu, din păcate, nu. Normal ar trebui să ajungem și la Patriarhie. Dar, ca să spunem lucrurilor pe nume, cartea dohovnicească sau cartea religioasă, are un fel de embargou din partea Patriarhiei.

Embargou? Din ce cauză?

Deoarece este considerată carte neortodoxă – orice apare de la alte edituri și nu are binecuvânatare de la Preafericitul sau Înaltpreasfințitul, în cazul în care ții de o Episcopie. Demersul pentru a obține o aprobare este foarte anevoios, asta înseamnă Continue reading

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, o etnie formată din 40.000 de tătari

Înființată în anul 1990, după înlăturarea regimului comunist, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România numără 20 de ani de activitate, timp în care au obținut spațiul de emisie în limba tătară, au organizat primul festival turco-tătar din Dobrogea, dar și primul concurs internațional de lupte tătărești Kureș, precum și formația de dansuri tătărești ”Kostel”, care a participat la festivaluri interne și internaționale. Cu ocazia Salonului de Carte, Presă și Muzică de la Sinaia, UDTTMR este prezentă cu un stand tematic tradițional.

Cherim Gevat, președintele filialei Castelu a UDTTMR

”Suntem o etnie destul de numeroasă în Constanța, în jur de 40.000 de tătari, avem 32 de filiale și lucrăm în continuare. Sperăm să nu ne uităm limba, tradițiile și dorim ca în 2011 să ne prezentăm și mai bine la acest Salon. Avem aici un costum tradițional tătăresc, cu toate că este confecționat în Turcia și sunt 6 exemplare de acest fel, și 6 costume bărbătești. Pe masă avem bunătăți tradiționale: baclava, sarailie, rahat, iar pe perete avem expuse fotografii de la prima ediție a Turneului Internațional de Kureș, din luna mai a acestui an, care a avut loc la Medgidia și la care au participat tineri din Bulgaria, Crimeea si România. (Kureșul este o luptă tradiţională tătărească, moştenită din vremuri străvechi, iar premiile specifice competiţiei de kureş sunt un batal pentru învingător, iar învinsul pleacă acasă cu un „bairak“ -un copac împodobit cu 7 sau 9 articole vestimentare). În Constanța avem Radio T, deocamdată pe frecvența Constanței, dar sperăm ca peste un an să se extindă în toată țara. Este în colaborare cu Uniunea Turcă și cea Tătară, subvenționat de către Republica Turcia.” a declarat Cherim Gevat, președintele filialei Castelu a UDTTMR.

Costum tradițional tătăresc Continue reading

”Pentru mine, acest Salon de Carte înseamnă a fi în familie”

Vă prezint un interviu în exclusivitate cu Attila Marko, Secretar de Stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României.

Care este părerea dvs despre ediția din acest an a Salonului de Carte, Presă și Muzică?

Nu e o noutate pentru mine, este chiar a nu știu câta oară de cand particip la Salonul de Carte și Presă organizat de Amplus la București, dar la Sinaia particip pentru prima oară. Pentru mine nu reprezintă o chestie deosebită, fiind parte a culturii respective, adica sunt parte a dialogului cu cartea, a dialogului cu oamenii care produc cultură prin carte. Noi finanțăm în fiecare an asemenea evenimente, standurile la care se află minoritățile naționale sunt sponsorizate de noi, de departament, în fiecare an, și la București, și la Sinaia. Și la Ploiești, dacă nu mă înșel, avem un Salon de Carte tot de ei organizat. Așa că pentru mine este deja un fel de a fi în familie. Nu este ieșit din comun, este parte a firescului, este parte a normalului. Cu siguranță sunt mulți care vin pentru prima dată și văd Salonul de carte, așa că pentru ei este o supriză. Eu încerc să păstrez legătura cu organizatorii, sa păstrăm nivelul și tradiția.

Ce proiecte aveți pentru viitor?

Sunt foarte multe! Noi, ca departament, derulăm într-un an cam 120-130 de proiecte.

Și care este cel mai important pentru dvs?

Este greu de ales dintre cele multe proiecte pe care le avem noi, deoarece avem Continue reading

Salonul de Carte, Presă și Muzică din Sinaia și-a deschis astăzi porțile

În perioada 5 – 8 august, la Centrul International de Conferințe „Casino Sinaia” se desfășoară cea de-a doua ediție a „Salonului de Carte, Presă și Muzică”. Zilnic vor avea loc diverse evenimente culturale – lansări de carte, recitaluri de poezie și muzică, la acestea participând și diverse comunități etnice din România. La deschiderea oficială au participat Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relații Interetnice, Attilla Marko, directorul Amplus, Maria Stancu, directorul Editurilor din Romania, Claudiu Istrate, președintele Comunitații Elene din Romania, deputatul Dragoș Gabriel Zisopol și Nicolae Boaru, directorul Bibilotecii Naționale Nicolae Iorga din Ploiești.

Singurul reprezentat al presei în cadrul Salonului este Jurnalul național, iar printre editurile prezente se numără Editura Humanitas, Editura Lider, Editura Argonaut, Editura Ascendent, Editura Nestor. Comunitățile etnice participante aparțin macedonenilor, grecilor, maghiarilor, rutenilor, dar și tătarilor turco-musulmani. Oferta de carte este variată, iar prețurile sunt accesibile. Salonul își va închide porțile duminică seara, dar până atunci vizitatorii sunt așteptați zilnic între orele 11.00-20.00. Intrarea este liberă.

Continue reading

Curse și viteză la “Sinaia Forever”

Peste 65 de piloți s-au aliniat la startul celor două etape din Campionatul Național de Viteză în Coastă Dunlop, care a avut loc în acest weekend, la Sinaia. Traseul s-a desfășurat pe o porțiune de șosea din oraș, cu o lungime de 3.015,2 metri, diferența de nivel de la start la sosire fiind de 163,3 metri.

Startul s-a dat chiar de lângă Casinou, iar sosirea a fost stabilită la Telegondola Sinaia.

Continue reading

Trebuie să luăm atitudine în cazul Roşia Montană!

Mai jos este un material care TREBUIE SĂ CIRCULE.
E singura formă de protest deocamdată.
Sunt informaţii despre Roşia Montană şi despre valoarea ei fizică, despre valoarea spirituală a zonei şi mai ales despre valoarea românului şi a României, aici şi în lume.
AM VĂZUT GALERIILE DACO-ROMANE DE PESTE 2000 DE ANI! EXISTĂ! NU SUNT O MINCIUNĂ!
Acolo se ascunde un tezaur uriaş ce nu va putea fi măsurat nicicând în bani! Am găsit ghidul local recomandat (clandestin, în şoaptă, la ureche! – dureros!) care ştie foarte multe (nu din presă!) şi care ne-a dus în adâncurile pământului. Şi mai ales ale istoriei.
Şi când am ieşit la suprafaţă ne-am dat seama în ce hău fără fund suntem pe cale să fim aruncaţi.
Cezar Aanicăi Iaşi , mai 2010
…Roşia Montană este cea mai veche localitate din România , atestată de la anul 131 după Hristos.
De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei, făcând din Roşia un orăşel cosmopolit. ..
Din Roşia s-au ridicat, de-a lungul timpului, mulţi luptători ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta, luptători în revoluţia de la 1848, alături de Avram Iancu.
În Roşia, străduţele înguste şi pietruite, casele de patrimoniu, construite în stil baroc de arhitecţi italieni (Strada siciliană), în urma cu aproape două sute de ani, te transportă în alt timp. . .
Ultimele 330 de tone de aur şi 1680 de argint vor să fie exploatate, până la ultima rocă de minereu, de compania Gold Corporation, căreia i-a fost concesionată exploatarea. . .
Doar douăzeci de mii de dolari pe an plăteşte statului român compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri pătraţi, inima de aur a Apusenilor. Concesiunea s-a făcut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi Continue reading

Noi suntem români?!

Jurnalul național a demarat o campanie pentru românii care se luptă din răsputeri să își păstreze propria identitate în țara lor. Pentru românii care sunt pe cale sa fie asimilați de maghiarii între care locuiesc. Pentru românii care trebuie să vorbească în ungurește pentru a fi înțeleși în patria lor. Pentru românii din Harghita și Covasna. Alăturați-vă campaniei. Fiți români în România!
Noi suntem români?!
“Amintiţi-vă că suntem aici!”, ne cer românii din Harghita şi Covasna

de Carmen Anghel
Luminița Ciobanu

Românii din Harghita şi Covasna se simt singuri în propria ţară. Povestesc cu lacrimi în ochi cum neamul românesc şi graiul românesc se sting în fiecare zi puţin câte puţin.

Românii din Harghita şi Covasna sunt din ce în ce mai puţini. Unii nu mai sunt, pentru că i-a chemat la El Dumnezeu. Alţii pentru că din motive de supravieţuire economică, dar şi spirituală au ales să plece în alte zone ale României, ale Europei, ale lumii. Alţii au dispărut, dar au rămas pe loc. Cum e posibil? În timp, strânşi în cleşte de evenimentele istorice, trecute sau recente, au fost siliţi să uite puţin câte puţin limba română. Sau, mai simplist: ca să se înţeleagă bine cu vecinii, să poată lucra undeva a trebuit să vorbească în maghiară. Sunt datele unui proces lent, dar sigur de dispariţie.

Dar românii din Harghita şi Co­vasna încă nu au dispărut. Ei sunt acolo zi de zi, clipă de clipă, în­cer­când să facă faţă greutăţilor zilnice, pe care nu ţi le poţi închipui decât dacă le baţi în poartă. Ne fac câteva reproşuri, nouă, “regăţenilor”, nouă, cei care i-am uitat. Inimile a 400.000 de români din Harghita, Mureş şi Covasna bat chiar în inima ţării.

Când am dus ultima dată o floare la Monumentul Eroilor? Când am simţit ultima dată mândria aceea de a fi român, vecină cu nemurirea? Când nu am luat patriotismul în derâdere?
Pentru românii din Harghita, Ziua Naţională, Ziua Eroilor sunt zile sfinte. Iar când vorbesc, rostesc cuvintele cu grijă, mângâie parcă fiecare silabă. Au teamă să nu piardă ceva din esenţa, frumuseţea şi dulceaţa limbii române. Te primesc bucuroşi şi îţi spun “frate” sau “soră” şi îţi sărută obrazul de parcă ar vrea să te sărute pe suflet. Pe sufletul de român. Se bucură de orice vorbă românească, de orice carte, de orice cântec în limba română, în graiul strămoşesc şi aşază cu mândrie trico­lorul la loc de cinste.

Se luptă să îşi păstreze identitatea în propria ţară.
Sunt localităţi în care românii nu mai vorbesc româneşte. Ori nu mai au cu cine, ori au uitat. Sunt localităţi în care nu mai există “numărul legal de copii” pentru a se putea înfiinţa clase, şcoli în limba română. Sunt ro­mâni care nu se pot angaja pentru că ştiu doar româneşte şi… limbi străine. Mai puţin limba maghiară. Sunt cazuri concrete. Sunt şi cazuri când vorbesc cu tine, vorbesc româneşte, dar te roagă să nu spui mai departe. Ei sunt acolo, în inima ţării, acolo unde românii de la câmpie nu prea merg şi nici nu-i întreabă ce mai fac.

Am dat titlul “Noi suntem ro­mâni?!” acestei campanii. Şi am răs­puns durerosului strigăt al fraţilor din această parte de ţară: “Amintiţi-vă că suntem aici!”

SUNT LOCALITĂŢI ÎN CARE ROMÂNII NU MAI VORBESC ROMÂNEŞTE. ORI NU MAI AU CU CINE, ORI AU UITAT.ORI AU FOST SILIŢI SĂ UITE
„Limba maghiară funcţionează deja ca o limbă oficială” a afirmat Înalt Prea Sfinţitul Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei,  cel care a atras atenţia asupra fe­nomenului nedorit de dispariţie a ro­mânilor şi a limbii române chiar în inima României. – Interviul îl puteți citi în Jurnalul national

Noaptea de Înviere – Biserica Jandarmeriei din Sinaia

În noaptea de Înviere am mers la Biserica Jandarmeriei din Sinaia – Regele Carol I – , deși mai multe persoane se așteptau să aleg Mănăstirea Sinaia. Motivul care m-a determinat să fac această alegere a fost simplitatea bisericii și sentimentul de apropiere de Dumnezeu, sentiment pe care nu l-am mai avut până acum, deși am vizitat multe biserici și mănăstiri. Această biserică, mai puțin cunoscută din punct de vedere turistic, se află în cartierul Cumpatul, în apropierea Casei memoriale „George Enescu”. Construită din lemn de brad în Maramureș, adusă cu camioanele pe bucăți și montată la fața locului, biserica a fost sfințită în anul 2008, iar preotul care slujește aici se numește Benone Tănase, un preot cu mult har și care este preot militar la Centrul de pregătire a cadrelor jandarmi montani Sinaia.

Pentru Slujba de Înviere a fost amenajat în curtea bisericii un cort alb care acoperea un mic altar. Acesta era așezat pe o estradă înconjurată de crengi de brad, cu parfumul specific zonei. Cu puțin înainte de miezul nopții a început Slujba de Înviere, iar cuvintele preotului își pierdeau ecoul printre brazi, în liniștea nopții întunecate: „Veniți de luați Lumină!”. Și sute de lumânări au primit pe rând Lumina Sfânta a Învierii lui Iisus. Deși frigul era pătrunzător, nimeni nu îl mai simțea datorită acestei Lumini care încălzea sufletele tuturor credincioșilor, care s-au grăbit apoi să ducă în casele lor bucuria Învierii Domnului.

Expoziție de mini-trenulețe în gara Sinaia (foto si video)

În gara din Sinaia a fost deschisă expoziția de mini-trenulețe – „colecție de micromodele feroviare active cu caracter permanent”. Această colecție a fost pusă la dispoziția publicului (începând din septembrie 2009) de către familia Drera, pe propria cheltuială, pentru „a face deliciul tutoror celor care iubesc calea ferată”, după cum a afirmat Radu Bellu, inginer al CFR. Pentru cei ce nu știu, familia Drera are un contract de asociere în participatiune pentru exploatarea Cetății Râșnov. „ Mă bucur că am reușit să aduc Gara Sinaia Continue reading

Interviu cu Horia Nestorescu – Bălcești (directorul Centrului Național de Studii Francmasonice și patronul Editurii Nestor și Librăriei Masonice)

”Francmasoneria are 600 de ani de existență, pentru ea timpul nu contează.”

De când s-a înființat Librăria Masonilor?

Avem câțiva ani, dar din nefericire ea nu funcționează decât pe internet, deoarece în București spațiile comerciale sunt extrem de scumpe, iar profilul nostru, limitat tematic, nu ne aduce prea mulți clienți.

La a câta ediție se află librăria?

Sunt atât de multe încât nu le mai știu numărul, pentru că în fiecare an participăm în diferite orașe, la aproape toate saloanele de carte, deci nu numai în București, ci am fost și la Iași, la Brașov, Brăila, Cluj, Târgu-Mureș și iată acum și la Sinaia. De fapt la Sinaia este primul salon de genul acesta. Să sperăm că va deveni anul evenimentul și să sperăm că nu plouă.

Din ce lojă face parte librăria?

Librăria nu are o apartenență de lojă, pentru că librăria vrea să reprezinte masoneria în totalitatea ei și atunci, dacă noi ne-am subordona unei singure loji, i-am supăra pe alții și atunci vrem să fim echidistanți, imparțiali, să difuzăm carte pentru toată lumea, că slava Domnului, există.

Costumul expus aparține unei anumite loji?

Costumul este tipic, universal, nu aparține unei anume loji. Decorurile masonice, ca și simbolurile masonice sunt universale. Ele se adaptează, se adecvează doar în funcție doar de gradul personajului respectiv, de demnitatea pe care o ocupă în Lojă sau în Marea Lojă, dar acelea sunt mici detalii. În rest, toate elementele de decor Continue reading

Stiri Speek-Uite Presa de dimineata

UPDATE: Datorita interesului scazut pentru aceasta rubrica, am incetat realizarea revista presei.

Eveniment

Frondă prin SMS. Personalităţi ale vieţii publice, asociaţii şi fundaţii care s-au implicat în lupta împotriva regimului comunist şi pentru construirea democraţiei în România protestează la adresa tentativelor regimului Băsescu-Boc de a-şi subordona societatea civilă din România.

Clanul lui Mazăre cumpără ştiri pozitive de 2 milioane de euro. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a atribuit un contract fabulos unei televiziuni locale (Neptun TV), controlate de parteneri de afaceri ai săi şi ai primarului Mazăre.

Seful Comisiei de Urbanism din Bucuresti ii face clanului Popoviciu casa in Primaverii si bloc pe bd. Expozitiei. Sorin Gabrea face Planuri Urbanistice Zonale pentru doi dintre cei mai controversati oameni de afaceri din Romania, legati de interese, proiecte si relatii actionariale stufoase: Puiu Popoviciu si Radu Dimofte.

Oamenii lui Băsescu aruncă pe piaţă TVA de 22%. “Raportul anual de analiză şi prognoză” realizat deSAR, societate recunoscută pentru apropierea de preşedintele Traian Băsescu, spune că, pentru a acoperi dezechilibrul din încasările la bugetul de pensii şi cheltuieli, Guvernul ar trebui să mărească TVA de la 19 la 22% de procente.

Atentie la Loganurile albe cu numar B-18-Z(xx): pe ele se afla noile radare-minune ale politiei. De la 1 martie, Politia Rutiera ii va vana Continue reading

Stiri Speek-Uite – Presa de dimineata

Eveniment

Noul sediu SPP costă mai mult pentru că aşa e „practica frecventă să mai crească preţul”. În plină criză economică, valoarea contractului pentru construirea sediului Serviciului de Protecţie şi Pază a fost majorată cu peste 500 de mii RON, printr-un act adiţional, acuză Mugur Ciuvică, prin Grupul de Investigaţii Politice.

Armata a fost gata sa intervina in 13 iunie 1990. Petre Mihai Bacanu dezvaluie cum armata era pregatita in cele mai mici amanunte pentru a participa la reprimarea “Pietei Universitatii”.

Borsec, izvor de nepăsare. Autorităţile romane au ucis un blazon al Romaniei – statiunea Borsec. Lovitura de gratie a venit anii trecuti, mai curând din partea PD-L, prin persoana minis­trului Turismului, Elena Udrea.

Cat costa sa cumperi un pachet de procese la Bacau: 100.000 de euro. Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacaului, este implicat intr-o afacere dubioasa cu un teren de milioane de euro.

Politic

BĂSE-LIGA: două transferuri de marcă pentru partidul-satelit. PD-L junior are, în sfârşit, o faţă: Diaconescu. Sârbu, luat pentru Muncă. Partidul mic al lui Traian Băsescu, pe care-l face Gabriel Oprea cu parlamentarii fugiţi de la alte partide, l-a luat, ieri, pe “internaţionalul” Cristian Diaconescu.

Diaconescu: Duminică seară aş fi semnat adeziunea la PNL. Nemulţumirile sale, care nu au fost exprimate clar până acum, par să ţină mai mult de orgoliu şi relaţiile din cadrul partidului.

Ponta: Am vorbit cu Marian Sarbu si deocamdata nu pleaca. “Marian Sarbu are niste probleme vizavi de propria sa raportare la partid”, a spus Ponta.

Social

Văcăroiu: 249 milioane euro, sporurile ilegale din administraţia locală în 2008. Sporurile încasate ilegal de 235.000 de angajaţi din administraţia locală totalizează 249 milioane euro în 2008, a declarat preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, după ce Continue reading

Stiri Speek-Uite Presa de pranz

UPDATE: Datorita interesului scazut pentru aceasta rubrica, am incetat realizarea revista presei.

Cristian Diaconescu pleacă din PSD şi trece la independenţi. Senatorul PSD Cristian Diaconescu a declarat marţi seară că ar putea demisiona din PSD în situaţia în care Parchetul scoate la iveală faptul că ar fi fost urmărit la comanda unor colegi din partid.

Procurorii DNA au finalizat ancheta în cazul Zambaccian. Năstase se află la un pas de trimiterea în judecată. Fostul premier este acuzat în dosarul “Zambaccian” de laure de mită, şantaj şi obţinerea unor foloase necuvenite.

Mihai Chiţac se întoarce după gratii. Curtea Militară de Apel a casat decizia instanţei inferioare care hotărâse ca fostul general Mihai Chiaţac să fie eliberat timp de două luni, pentru a se opera de inimă.

Topul celor mai mari banci din Romania in 2009. BCR detine pozitia de lider, iar marea surpriza a clasamentului pe 2009 este caderea Raiffeisen pana pe locul sapte. Continue reading

Stiri Speek-Uite Presa de dimineata

Suntem cobaii Guvernului. Bombele sociale aruncate pe piaţă de miniştri se înscriu în strategia de testare a gradului de suportabilitate a populaţiei.

Ce promite Guvernul Fondului Monetar in scrisoarea secreta: concedieri si noi taxe. În schimbul a 2,45 miliarde euro, ce reprezinta ultima transa de la FMI, Guvernul s-a angajat sa introduca noi taxe si sa reduca salariile bugetarilor.

Cum planuieste PDL sa-l schimbe pe Geoana din fruntea Senatului. Democrat-liberalii trebuie sa obtina sprijin nu doar de la UDMR si independenti, ci si de la opozitie.

Turnatorul pus de Iliescu sef la TVR în ’90, deconspirat oficial. E vorba de Emanuel Valeriu, turnatorul de la Europa liberă.

Dosarul „Udrea”, ingropat definitiv de parlament. Toate acuzatiile pe care comisia parlamentara care a anchetat achizitiile de la Ministerul Turismului i le-a adus, de la abuz in serviciu pana la deturnare de fonduri, au fost sterse cu buretele Continue reading

Interviuri cu foști reporteri din perioada comunistă – astăzi Constantin Amariței (redactor șef adjunct la “România liberă”)

 

Timp de 7 zile voi posta câte un interviu – cei care au avut amabilitatea să îmi răspundă la întrebări (chestionare) au lucrat, “pe vremuri”, la cel mai cunoscut ziar din perioada comunista “Scânteia”. Cei 7 ziariști sunt: Mircea Bunea, Ilie Tănăsache, Victor Vântu, Ioan Erhan, Mihai Milca, Ilie Purcaru și Constantin Amariței.  Interviurile au fost realizate în anul 2005.  Unele fapte sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă eu sunt sigură că vor reprezenta o lectură interesantă pentru dvs.

La ce publicaţii aţi lucrat în perioada comunistă?

Sunt inginer şi am lucrat în presă cu statutul de corespondent voluntar. Atunci erau corespondenţi voluntari care scriau din activitatea întreprinderii din care făceau parte, despre viaţa oamenilor, informaţii despre situaţia evenimentelor firmei şi a colectivului respectiv – în felul ăsta m-am remarcat şi ei m-au adus la ziar. Eu eram pe şantierele de construcţii şi m-au adus redactor – şef la ziarul „Constructorul”. Era de fapt un săptămânal specializat. După un an şi jumătate la „Constructorul”, am fost promovat redactor – şef adjunct la „România Liberă”, al doilea ziar al ţării, unde am fost redactor – şef adjunct pe probleme economice – agricultură şi industrie. După vreo 10 ani de muncă la „România Liberă”, am ajuns corespondent de presă în Bulgaria, corespondent Agerpres la început şi ulterior corespondent al presei noastre generale, (măsură care a introdus-o un secretar de partid). Am avut şansa să scriu în toată presa astfel. După 6 luni de muncă ca corespondent, care m-a făcut să mă întorc şi cu două cărţi despre Bulgaria, am ajuns redactor – şef la ştiri interne la Agerpres, când m-am întors în ţară, după un an şi ceva m-au solicitat la Facultatea de Ziaristică – singura facultate care era la Academia de partid şi unde am fost până la urmă şef de catedră, decan şi aşa m-a prins revoluţia. Iar tinerii de atunci nu erau atât de dornici să înveţe şi având un astfel de auditoriu, m-am retras.

Ce tipuri de reportaje aţi scris?

Eu nu am fost – să zic aşa – un mare reporter, am scris mai mult articole de analiză, pe probleme economice, dar sigur că am cochetat şi cu reportajul. Am avut o rubrică în revista „Magazin” care aparţinea – şi astăzi mai este – de „România Liberă” şi unde prezentam când plecam în străinătate, erau reportajele de călătorie şi am avut şi o rubrică de mare succes, – apăruse atunci o lege cu mărcile româneşti – „Cunoaşteţi mărcile româneşti?”. Şi am vorbit despre mărci ca „Faur” de pildă. În America se dă anual un premiu Pulizer. Şi pentru ziarişti şi pentru scriitori şi pentru alte categorii. Într-un an a primit o reporteriţă premiul Pulitzer pentru o serie de reportaje despre un mic drogat, pe care l-a urmărit şi l-a prezentat în presă ca pe o mostră de pericol pentru tineret. Pentru calităţile deosebite, de reportaj real, din viaţă, autentic, a primit acest premiu. Ca după un timp, să se audă că, de fapt, acel mic drogat, nu a existat, a fost inventat. Şi atunci s-a hotărât retragerea premiului Pulitzer pentru că nu era reportaj publicistic. Reportajul publicistic e din viaţă autentică, are întâmplări reale, nu se creează nimic, nu se adaugă nimic, ceea ce în reportajul literar se poate. Continue reading

Știri Speek-Uite Presa de dimineață

Băsescu, preşedintele tuturor manelelor: “La 99% dintre români le plac”. Şeful statului spune că el face parte din acel 1% care ascultă “colinde, chiar şi vara”.

Ponta îi promisese lui Diaconescu preşedinţia Senatului. Ponta a spus că, din punctul său de vedere, interesele PSD ar fi fost mai bine reprezentate în fruntea Senatului de către Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu, pentru Gândul: „De ce m-am retras”. Cristian Diaconescu a declarat că acest demers e o probă de “poliţie politică”, n-a negat informările din raport, dar a subliniat că nu are “elemente în plus” pe care să le facă publice.

Crin îşi strânge majoritate parlamentară în PNL. Antonescu şi Orban au încercat ieri să-i convingă pe aleşii liberali să le susţină propunerile pentru congres.

Vanghelie şi-a lăsat aplaudacii cu ochii în soare. Patimile lui Vanghelie nu s-au terminat odată cu ale lui Geoană. Proaspăt ales vicepreşedinte al partidului, Vanghelie se confruntă în continuare cu păcatele trecutului.

Theodor Paleologu: “Când făceam pipi în ţarc, dădeam vina pe maimuţă!”. Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a fost invitat la emisiunea “Dincolo de aparenţe”, de la Antena2, unde a povestit câteva dintre întâmplările care i-au marcat copilăria. Continue reading

Interviuri cu foști reporteri ai ziarului “Scânteia” – astăzi Ilie Purcaru

Timp de 7 zile voi posta câte un interviu – cei care au avut amabilitatea să îmi răspundă la întrebări (chestionare) au lucrat, “pe vremuri”, la cel mai cunoscut ziar din perioada comunista “Scânteia”. Cei 7 ziariști sunt: Mircea Bunea, Ilie Tănăsache, Victor Vântu, Ioan Erhan, Mihai Milca, Ilie Purcaru și Constantin Amariței.  Interviurile au fost realizate în anul 2005.  Unele fapte sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă eu sunt sigură că vor reprezenta o lectură interesantă pentru dvs.

Cum reuşeau redactorii care încercau să practice un jurnalism profesionist să se opună sistemului?

Eu şi alţii ca mine, noi toţi fiind în serviciul comandat, nu putea nimeni să se opună. De exemplu, Păunescu avea o influenţă asupra stăpânirii, în special a lui Ceauşescu şi i se îngăduia să-şi facă de cap. Deci să fie îndrăzneţ cu voie de la poliţie. Sigur că unii dintre colegii mei făceau anchete dure. Eu nu am făcut niciodată asemenea anchete. Eu sunt reporterul – reporter, puţin idilic, puţin liric, mai cu duhul blândeţii. Ei, atunci când a fost cazul, am făcut şi eu astfel de anchete, dar nu astea m-au caracterizat. Cum să te opui sistemului? Sistemul te plătea, sistemul suferea. Puteai să te opui sistemului, dându-ţi demisia din presă. Dar vedeţi, după război, mulţi viteji s-arată. După revoluţie, – nu are rost să dau nume – au spus: „Eu făceam atunci dizidenţă! Păi am scris reportajul acela care a dărâmat un ministru!” „Da, dar asta a fost cu voia partidului!”

Care era atmosfera în redacţie? Existau spioni printre colegi?

Era o atmosferă de lucru, nu pot să spun altceva. Spioni printre colegi? Nu am bănuit pe nici unul şi nici am târziu, după evenimentele din 1989, nu mi s-a adus la cunoştinţă că printre colegii mei s-ar fi aflat aşa ceva. Precis că au fost. Ori ei au fost prea inteligenţi şi nu i-am putut descoperi, ori eu am fost prea nătâng şi iarăşi nu i-am putut eu descoperi.

Cum funcţiona sistemul referatelor şi ce urmări a avut el asupra jurnalistului şi atmosferei din redacţie?

Eu am început în 1951, încă nu împlinisem 18 ani, ca ziarist la “Scînteia”, nu-mi terminasem studiile, nici liceul nu era gata, şi atunci mi-au găsit un loc care nu pretindea studii superioare. Se numea „corespondent local 2”. Dar făcea parte din redacţie şi aveam atribuţiile unui redactor. Încet – încet s-au dat nişte derogări – exista moda derogărilor – adică un for suprem, Secţia de presă a Comitetului Central, te absolvea de vina de a nu avea facultate, dacă te considera bun redactor. Şi atunci am înaintat; am avut foarte multe funcţii: şef de secţie, redactor-şef la revista „Ramuri” din Craiova, pe care eu am ctitorit-o în 1964. După revoluţie, ziarul „România – Internaţional”, redactor-şef, ziarul „România Magazin”, redactor-şef, revista „Regăsirea”, redactor-şef, „Naţiunea” a lui Iosif Constantin Drăgan, director, am mai fost prim redactor – şef adjunct la „Scînteia Tineretului”, redactor-şef adjunct la „Tribuna României”, publicist comentator la „Flacăra”, redactor-şef la revista „Rebus”. Promovările se făceau cum se fac şi astăzi: ori dai dovadă de osârdie, inspiraţie, seriozitate, ori ai prieteni care te propun. Cazul „Tribuna României”, unde Paul Anghel era redactor-şef şi m-a propus pe mine redactor-şef adjunct şi partidul a fost de acord. Asta a fost o parte bună, şi pe vremea aia. Adică secţia de presă, mult hulita secţie de presă care ne făcea zilele fripte, Continue reading

Stiri Speek-Uite Presa de dimineata

Ponta nu vrea decapitări în partid: Răzbunarea e arma prostului, încerc să nu fiu prost. Preşedintele PSD nu intenţionează să-i înlăture din partid pe cei care nu l-au susţinut la alegerile pentru şefia partidului şi asta pentru că “răzbunarea este arma prostului”.

Băsescu despre “micul Titulescu”, în 2002: “Ponta e un maimuţoi”. Peste Victor Ponta veneau primele acuze că ar fi “pupilul” premierului Năstase, chiar din partea lui Traian Băsescu, preşedinte al Partidului Democrat la vremea respectivă: “Este un tânăr maimuţoi care face frumos în faţa şefului suprem, poate îi aruncă o fărâmă de funcţie”.

Suspiciuni de santaj în cazul retragerii lui Diaconescu din cursa pentru șefia PSD. Fostul ministru de Externe și ex-candidat la șefia PSD ar fi fost monitorizat “nonstop” timp de zece zile la începutul lunii februarie. Diaconescu a recunoscut că unele informații sunt adevărate, însă consideră ca monitorizarea e făcută ilegal.

Schimb de bileţele între Geoană şi consilierii săi, în timpul Congresului. „Daţi prost ca imagine că staţi singur“. “Daţi prost ca imagine” îi transmiteau aceştia lui Geoană şi-i sugerau să se plimbe prin sală şi să socializeze cu participanţii la Congres.

Armata îşi măsluieşte trecutul revoluţionar. Documentele desecretizate de Armată privind operaţiunile din timpul Revoluţiei sunt inutile  Continue reading

Stiri speek-Uite Presa de Pranz

Ponta, noul preşedinte. Primele demisii din PSD. Senatorul Şerban Mihăilescu şi deputatul Ioan Munteanu au anunţat astăzi că părăsesc partidul.

Floriana Jucan: Diaconescu a fost forţat să nu mai candideze. Jucan a afirmat că a primit, spre publicare, 36 de pagini de monitorizare, însoţite de suport video, în care social-democratul ar fi fost surprins în mai multe situaţii “compromiţătoare”.

Minele UNESCO, de la târnăcop la turism. Cele mai multe dintre ele sunt reprezentative pentru epoca medievală şi modernă, numai una dintre ele datând din epocă romană. Mina de la Roșia Montană ar putea fi înscrisă și ea pe lista UNESCO.

Avocatul Constantin Mincu: „Amalia e înnebunită după banii lui Ilie Năstase“. Avocatul  Mincu, un apropiat al familiei Năstase, face dezvăluiri Continue reading

Stiri speek-Uite presa de dimineata

Boc vrea să elimine alocatiile nesimtite ale copiilor. Ministrul Muncii, Mihai Seitan, a aruncat bomba si a “fugit”, refuzand explicatii lamuritoare.

Dan Diaconescu a fost audiat la DNA ca martor intr-un dosar de trafic de influenta. Dosar in care primarul unei comune aradene a denuntat o persoana care i-ar fi cerut peste 100.000 de euro pentru a nu divulga la OTV imagini compromitatoare la adresa edilului.

1 900 000 de gloante intr-o zi! Secretele Revolutiei din ’89 ies la iveala. Informatia este consemnata intr-unul dintre documentele Armatei desecretizat recent din ordinul Guvernului. In total, 300.000 de pagini, in o mie de volume.

Pelesul, închiriat pentru inca trei ani. Ministerul Culturii nu are banii necesari pentru cumpararea acestuia.

Emil Boc, despre palincă: Distruge si virusii din computer. “Eu tot le spun la Bucuresti. Nu este mai bun antibiotic decât palinca romaneasca. Continue reading

Studiu – Libertatea de expresie a jurnaliștilor (1)

Analiza libertății de expresie a jurnalistului în perioada 2001-2007

În cadrul a trei secţiuni – politizarea mass-media, intimidarea mass-media şi conflictul dintre politicieni şi jurnalişti – se realizează o analiză a datelor referitoare la presiunile pe care politicienii le exercită asupra presei prin încălcări ale libertăţii de exprimare, recurgere la şantaj, ascultarea telefoanelor, bătăi, arestări şi condamnări ale ziariştilor, precum şi prezentarea limbajului denigrator folosit de politicieni la adresa jurnaliştilor în perioada 2001 – 2007. Cu toate că se încearcă protejarea şi promovarea libertăţii de exprimare de către diverse organizaţii interne şi internaţionale, atitudinea politicienilor faţă de jurnalişti este deseori denigratoare, limbajul este violent, trivial, iar lipsa de competenţă a politicienilor este dezvăluită de vulgaritatea de care aceştia dau dovadă în atacurile la adresa presei.

Teoretic, obligația jurnalistului este aceea de a informa în limitele adevărului. Pentru ca această obligație să poată fi executată și practic, este necesară consacrarea unui instrument juridic de garantare a îndeplinirii ei, și anume Continue reading

Interviuri cu foști reporteri ai ziarului “Scânteia” – astăzi Mihai Milca (“Scânteia Tineretului”)

 

Timp de 7 zile voi posta câte un interviu – cei care au avut amabilitatea să îmi răspundă la întrebări (chestionare) au lucrat, “pe vremuri”, la cel mai cunoscut ziar din perioada comunista “Scânteia”. Cei 7 ziariști sunt: Mircea Bunea, Ilie Tănăsache, Victor Vântu, Ioan Erhan, Mihai Milca, Ilie Purcaru și Constantin Amariței.  Interviurile au fost realizate în anul 2005. Unele fapte sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă eu sunt sigură că vor reprezenta o lectură interesantă pentru dvs.

La ce publicaţii aţi lucrat în perioada comunistă?

Înainte de 1989 am lucrat la mai multe publicaţii, având în vedere că am debutat în 1967, aşa că am avut 20 de ani de activitate gazetărească. Am scris şi la cotidiene, şi la reviste de cultură, şi la reviste de specialitate, lista e foarte lungă. Aş putea să o iau în ordine cronologică: revista „Ramuri” din Craiova (revistă de cultură), ziarul „Înainte”, (cotidian), tot din Craiova, ziarul „Viitorul” din Turnu-Severin, (asta în perioada liceului), după aceea, în perioada facultăţii am colaborat la „Viaţa Studenţească” şi la „Amfiteatru”; după terminarea facultăţii am publicat la „Scînteia Tineretului”, revista „Contemporanul”, „Luceafărul”, ocazional la „România Liberă”, la „Scînteia”, la „Era Socialistă” (care era o publicaţie cu caracter teoretic – la câteva dezbateri) şi la revistele de specialitate (de sociologie – Viitorul Social, şi „Revista de filozofie”) – deci care erau publicaţii profesionale.

Ce tipuri de reportaje aţi scris?

La viaţa mea am scris mai puţin reportaje. Mi s-a întâmplat să scriu şi reportaje sub presiunea unei comenzi sociale sau reportaje de călătorie, după ce efectuam deplasări în străinătate. Am scris despre diverse locuri din China, din Gruzia, din Grecia… În ce priveşte reportajele despre realitatea românească internă, desigur că Continue reading

Stiri Speek-Uite presa de dimineata

Cumnatul lui Geoana face eximbancuri cu Boc si Google. Ionut Costea, presedintele bancii de stat EximBank, susţine ca salariul sau de circa 20.000 de euro pe luna este la un nivel scazut faţa de cele practicate in mediul bancar romanesc.

Judecator denunţat ca turnator de un fost coleg. Magistratul care a incercat musamalizarea dosarului CNSAS-Rodica Stanoiu, Stere Learciu, este la randul sau acuzat de un judecator ca a colaborat cu fosta Securitate.

Loviturile de teatru din PSD ţin prima pagina a ziarelor. Liderii care se lupta pentru sefia partidului si modificarile ce pot schimba faţa Congresului de sambata sunt principalele subiecte comentate de jurnalisti.

Nastase si Mitrea s-au dus la Iliescu sa-l roage sa preia partidul. Iliescu: “Oamenii mi-au prezentat diverse propuneri. Continue reading

Interviuri cu foști reporteri ai ziarului “Scânteia” – astăzi Ioan Erhan

Timp de 7 zile voi posta câte un interviu – cei care au avut amabilitatea să îmi răspundă la întrebări (chestionare) au lucrat, “pe vremuri”, la cel mai cunoscut ziar din perioada comunista “Scânteia”. Cei 7 ziariști sunt: Mircea Bunea, Ilie Tănăsache, Victor Vântu, Ioan Erhan, Mihai Milca, Ilie Purcaru și Constantin Amariței.  Interviurile au fost realizate în anul 2005.  Unele fapte sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă eu sunt sigură că vor reprezenta o lectură interesantă pentru dvs.

La ce publicaţii aţi lucrat în perioada comunistă?

Am lucrat numai la „Scînteia”, de la terminarea facultăţii şi până în anul 1990 – am lucrat 25 de ani la „Scînteia”. Aici am ajuns direct din facultate (ASE – secţia economie politică), am fost verificat în sensul că mi s-a dat drept probă de scris să fac o recenzie de carte, chestii d-astea. „Scînteia” făcea o selecţie foarte riguroasă între cei pe care îi aducea. Îi verifica din timp, nu de când se făceau repartiţiile. Eu ştiam că voi fi la „Scînteia”, ştiam cu cel puţin 6 luni înainte.

Ce era interzis “de spus” în reportaje?

Ceea ce se întâmpla cu adevărat. Nu puteam scrie despre oameni care aşteptau câte trei – patru ore în maşini înşirate pe distanţe de aproape doi km în dreptul unei benzinării. Dacă am fi fost o presă pe picioarele noastre, ar fi trebuit să ştim de ce se ajunsese la această situaţie şi să spunem oamenilor.

Era o greutate să fii reporter?

Uneori, da. Continue reading

Stiri Speek-Uite Presa de dimineata

UPDATE: Datorita interesului scazut pentru aceasta rubrica, am incetat realizarea revista presei.

Avocatul Casei Regale: Castelul Peles nu este de vanzare. Casa Regala nu vrea sa vanda deocamdata Castelul Peles, iar daca o va face, statul roman va avea prioritate la cumparare, a declarat la RFI Romania Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale. Cu toate ca ne-a linistit pentru moment, ar fi bine ca cine vrea sa-l mai viziteze macar o data, sa se grabeasca. Just in case.

Vanghelie: Cer scuze presedintelui Geoana pentru limbajul folosit, a fost o discutie privata. Privata sau nu, totusi l-a trimis in „puncte-puncte”. Insa aceasta mea culpa nu este adresata decat lui Mircea Geoana. Scuzele nu sunt si pentru colegii sai pesedisti (pe care i-a gratulat si pe ei cu stil: “Nişte lepre, ăştia-şi vând şi nevasta pentru funcţie!”) Argumentul? Presedintele PSD Bucuresti nu vrea sa devina penibil – „mi-e foarte greu sa ma gandesc cum trebuie sa-mi cer scuze de la acei care dimineata se duc la Cotroceni si seara vin sa ia functii de la PSD.”

B.Păunescu: Familia mea are afaceri controversate pentru că sunt românii marxişti şi nu înţeleg că suntem ca Rockefeller sau Kennedy. Chiar să fie primul mogul al presei românești care „informează” și nu „controlează”? Continue reading

Interviuri cu foști reporteri ai ziarului Scânteia – astăzi Victor Vântu

Timp de 7 zile voi posta câte un interviu – cei care au avut amabilitatea să îmi răspundă la întrebări (chestionare) au lucrat, “pe vremuri”, la cel mai cunoscut ziar din perioada comunista “Scânteia”. Cei 7 ziariști sunt: Mircea Bunea, Ilie Tănăsache, Victor Vântu, Ioan Erhan, Mihai Milca, Ilie Purcaru și Constantin Amariței.  Interviurile au fost realizate în anul 2005. Unele fapte sunt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă eu sunt sigură că vor reprezenta o lectură interesantă pentru dvs.

Ați fost nu numai reporter, ci și şef al secţiei de „Anchete, Reportaje şi Opinii” – „Scînteia”. La ce alte publicaţii aţi mai lucrat în perioada comunistă?

Nu a existat publicaţie la care să nu scriu. Am mai lucrat la „Contemporanul” condus pe vremea aceea de George Ivaşcu, cu George Călinescu şi cu Alexandru Piru, – om democrat, un ziarist foarte, foarte bun, a făcut şi el canal; a avut de suferit că a avut limba prea liberă (apoi l-au reabilitat). „Contemporanul” era o revistă de prestigiu, unde era un mediu plăcut, erau scriitori, filosofi. În 1961 m-a cerut „Scînteia”. Iniţial nu am vrut să merg, însă Sorin Toma – redactor la „Scînteia” – tip demascator – m-a convins: „Ascultă, partidul are mai multe guri de foc, dar „Scînteia” e marele tun al partidului!” Continue reading

Stiri Speek-Uite presa de dimineata

Privatizarea Partidului Comunist. CTP e melancolic. De ce? Aflați motivul din editorialul său.

Rodica Nassar: Cristian Diaconescu renunţă la şefia PSD şi intră în echipa Geoană. Daca vor continua candidații la șefia partidului să se retragă în felul acesta, până la alegeri nu va mai rămâne niciun candidat. In afară de Mircea Geoană, firește.

România intră pe filiera gazului rusesc. Ne vor include rusii azi pe harta gazoductului rusesc South Stream? Dacă vor închide ochii la ultima reverență făcută cu grație în fața NATO, probabil. Continue reading