Folosind telescoape puternice pentru cercetarea spațiului, astronomii au confirmat o teorie importantă legată de formarea stelelor masive, conform revistei Nature.

Imagini obţinute de către NASA de pe orbita Telescopului Spațial Spitzer şi de la un telescop european aflat la sol arătă un disc plin de praf aflat în imediata apropiere a unei stele nou-născute, dar uriașe.

Aceasta este prima dovadă directă că stelele foarte mari – cele cu mase de cel puţin 10 ori mai mari decât cea a Soarelui – se nasc exact în acelaşi mod ca şi surorile lor mai mici – dintr-un nor în formă de disc alcătuit din praf și gaz.

O altă teorie era aceea că stelele masive s-au format din stele mai mici, care au fuzionat.

“Aceasta este prima dată când am putut obține imagini din regiunile interioare ale discului din jurul unei stele masive tinere”, a afirmat Stefan Kraus de la European Southern Observatory. “Observaţiile noastre arată că modul în care se formează stelele este același, indiferent de masa lor.”

Astronomii au analizat o stea de dimensiuni mari, cunoscută sub numele de IRAS 13481-6124, cu o masă aproximativ de 20 de ori mai mare decât masa Soarelui și situată la aproximativ 10.000 de ani lumină în constelația Centaurus.

Sursa: phenomenica.com

Jul 8 2010

Imaginea Universului – dezvăluită de telescopul Planck

Telescopul european Planck a captat de la o distanță de 1.500.000 km imaginea celei mai vechi lumini din Univers – șase luni a durat ca fotografiile înregistrate să fie ”asamblate” într-o singură imagine. Imaginea prezintă totul – de la Calea Lactee la rămășițele radiațiilor și chiar cea mai veche lumină a Universului.

“Acesta este scopul pentru care a fost conceput Planck”, a afirmat directorul ESA – Science and Robotic Exploration, David Southwood.

“Noi nu dăm răspunsuri. Noi doar deschidem o ușă al unui El Dorado în care oamenii de ştiinţă pot căuta pepite de aur ce vor duce la înţelegerea mai profundă a modului în care Universul nostru a devenit ceea ce este acum.”ajuns să fie şi cum funcţionează acum.

“Imaginea în sine şi calitatea remarcabilă a fotografiilor este rezultatul muncii deosebite realizate de ingineri care au construit şi au folosit telescopul Planck. Acum trebuie să fie adunată recolta ştiinţifică”, a mai spus David Southwood.

Sursa: newslite.tv

Jun 17 2010

Top 10 – Fotografii incredibile ale planetei Marte

Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planetă a sistemului solar, a cărei denumirea provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită şi „planeta roşie” datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe suprafaţa sa a oxidului de fier.

Marte este o planetă telurică (de tip terestru) cu o atmosferă subţire; printre caracteristicile suprafeţei se numără şi craterele de impact ce amintesc de Lună, dar şi vulcani, văi, deşerturi şi calote glaciare polare ce amintesc de Pământ. Pe Marte se gaseşte cel mai înalt munte cunoscut al sistemului solar, Olympus Mons (26.000 m alt.), precum şi cel mai mare canion, numit Valles Marineris. În anul 2008, în trei articole publicate în revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact uriaş, lung de 10.600 km şi lat de 8.500 de km, care este de apoximativ patru ori mai mare decât craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lună.

Marte are anotimpuri ce se aseamănă celor de pe Pământ. Totuşi, ele sunt de două ori mai lungi, iar distanţa mai mare faţă de Soare face ca anul marţian să fie de aproape două ori mai mare ca al planetei noastre. Temperaturile variază între –140 °C (−220 °F) şi 20 °C (68 °F).

De asemenea, Marte are cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar. Acestea pot varia între furtuni pe areale mici şi furtuni ce acoperă întreaga planetă. Ele tind să apară când Marte se află în poziţia cea mai apropiată de Soare, iar temperatura la sol crește.

Referitor la măsurarea timpului – sol sau ziua marţiană, este durata echivalentă a unei rotaţii în jurul axei proprii a planetei Marte. Valoarea ei este în jur de 24 ore 39 minute si 35 secunde. Sursa: ro.wikipedia.org