Semnează și dă mai departe!

”Domnilor parlamentari, stimați cetățeni ai României! Urmare a comportamentului d-lui Tokes Laszlo, cu ocazia zilei naționale a României și a declarației jignitoare la adresa României și a independenței sale, CEREM RETRAGETREA MANDATULUI DE EUROPARLAMENTAR A D-LUI TOKES LASZLO, pentru care Ziua Națională a României, conform propriei sale declarații, “este o zi de doliu pentru ei”, adică pentru maghiari. Precizăm ca acest Europarlamentar reprezintă România în Parlamentul European și nu Ungaria și este Vicepreședintele Parlamentului European ales prin acest vot, de europarlamentar din partea României, în Parlamentul European. Cu toate acestea ne dă de înțeles prin Continue reading

Imagini cutremurătoare din Pakistan, țară afectată de inundații catastrofale

Prinși în mijlocul ruinelor care în urmă cu puțin timp erau locuințe, acești săteni pakistanezi se luptă cu disperare pentru supravieţuire.
Mulți au ajuns să fie pur și simplu naufragiați pe mici insule formate de potopul care a spulberat practic totul în calea sa. Alții sunt blocați în tabere de refugiaţi improvizate și așteaptă elicopterele care să le aducă strictul necesar.


ONU a avertizat astăzi că inundaţiile ar putea afecta mai mulţi oameni decât ultimele trei mari dezastre cumulate: tsunami-ul din Oceanul Indian din 2004, cutremurul din Kashmir din 2005 și cutremurul din Haiti din 2010.
Peste 1500 de oameni au murit în ultimele două săptămâni în inundațiile care au lovit Pakistanul, iar guvernul estimează că peste 13 milioane de oameni sunt afectați – cu două milioane mai mult decât victimele din cele trei dezastre naturale.

“Ar fi fost mai bine dacă am fi murit în inundaţii, pentru că viaţa noastră mizerabilă actuală este mult mai dureroasă”, a spus un pakistanez care a fugit împreună cu familia sa din oraşul Shikarpur şi care a petrecut noaptea tremurând în ploaia care continuă să cadă. “Este Continue reading

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, o etnie formată din 40.000 de tătari

Înființată în anul 1990, după înlăturarea regimului comunist, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România numără 20 de ani de activitate, timp în care au obținut spațiul de emisie în limba tătară, au organizat primul festival turco-tătar din Dobrogea, dar și primul concurs internațional de lupte tătărești Kureș, precum și formația de dansuri tătărești ”Kostel”, care a participat la festivaluri interne și internaționale. Cu ocazia Salonului de Carte, Presă și Muzică de la Sinaia, UDTTMR este prezentă cu un stand tematic tradițional.

Cherim Gevat, președintele filialei Castelu a UDTTMR

”Suntem o etnie destul de numeroasă în Constanța, în jur de 40.000 de tătari, avem 32 de filiale și lucrăm în continuare. Sperăm să nu ne uităm limba, tradițiile și dorim ca în 2011 să ne prezentăm și mai bine la acest Salon. Avem aici un costum tradițional tătăresc, cu toate că este confecționat în Turcia și sunt 6 exemplare de acest fel, și 6 costume bărbătești. Pe masă avem bunătăți tradiționale: baclava, sarailie, rahat, iar pe perete avem expuse fotografii de la prima ediție a Turneului Internațional de Kureș, din luna mai a acestui an, care a avut loc la Medgidia și la care au participat tineri din Bulgaria, Crimeea si România. (Kureșul este o luptă tradiţională tătărească, moştenită din vremuri străvechi, iar premiile specifice competiţiei de kureş sunt un batal pentru învingător, iar învinsul pleacă acasă cu un „bairak“ -un copac împodobit cu 7 sau 9 articole vestimentare). În Constanța avem Radio T, deocamdată pe frecvența Constanței, dar sperăm ca peste un an să se extindă în toată țara. Este în colaborare cu Uniunea Turcă și cea Tătară, subvenționat de către Republica Turcia.” a declarat Cherim Gevat, președintele filialei Castelu a UDTTMR.

Costum tradițional tătăresc Continue reading

Salonul de Carte, Presă și Muzică din Sinaia și-a deschis astăzi porțile

În perioada 5 – 8 august, la Centrul International de Conferințe „Casino Sinaia” se desfășoară cea de-a doua ediție a „Salonului de Carte, Presă și Muzică”. Zilnic vor avea loc diverse evenimente culturale – lansări de carte, recitaluri de poezie și muzică, la acestea participând și diverse comunități etnice din România. La deschiderea oficială au participat Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relații Interetnice, Attilla Marko, directorul Amplus, Maria Stancu, directorul Editurilor din Romania, Claudiu Istrate, președintele Comunitații Elene din Romania, deputatul Dragoș Gabriel Zisopol și Nicolae Boaru, directorul Bibilotecii Naționale Nicolae Iorga din Ploiești.

Singurul reprezentat al presei în cadrul Salonului este Jurnalul național, iar printre editurile prezente se numără Editura Humanitas, Editura Lider, Editura Argonaut, Editura Ascendent, Editura Nestor. Comunitățile etnice participante aparțin macedonenilor, grecilor, maghiarilor, rutenilor, dar și tătarilor turco-musulmani. Oferta de carte este variată, iar prețurile sunt accesibile. Salonul își va închide porțile duminică seara, dar până atunci vizitatorii sunt așteptați zilnic între orele 11.00-20.00. Intrarea este liberă.

Continue reading

Trebuie să luăm atitudine în cazul Roşia Montană!

Mai jos este un material care TREBUIE SĂ CIRCULE.
E singura formă de protest deocamdată.
Sunt informaţii despre Roşia Montană şi despre valoarea ei fizică, despre valoarea spirituală a zonei şi mai ales despre valoarea românului şi a României, aici şi în lume.
AM VĂZUT GALERIILE DACO-ROMANE DE PESTE 2000 DE ANI! EXISTĂ! NU SUNT O MINCIUNĂ!
Acolo se ascunde un tezaur uriaş ce nu va putea fi măsurat nicicând în bani! Am găsit ghidul local recomandat (clandestin, în şoaptă, la ureche! – dureros!) care ştie foarte multe (nu din presă!) şi care ne-a dus în adâncurile pământului. Şi mai ales ale istoriei.
Şi când am ieşit la suprafaţă ne-am dat seama în ce hău fără fund suntem pe cale să fim aruncaţi.
Cezar Aanicăi Iaşi , mai 2010
…Roşia Montană este cea mai veche localitate din România , atestată de la anul 131 după Hristos.
De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei, făcând din Roşia un orăşel cosmopolit. ..
Din Roşia s-au ridicat, de-a lungul timpului, mulţi luptători ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta, luptători în revoluţia de la 1848, alături de Avram Iancu.
În Roşia, străduţele înguste şi pietruite, casele de patrimoniu, construite în stil baroc de arhitecţi italieni (Strada siciliană), în urma cu aproape două sute de ani, te transportă în alt timp. . .
Ultimele 330 de tone de aur şi 1680 de argint vor să fie exploatate, până la ultima rocă de minereu, de compania Gold Corporation, căreia i-a fost concesionată exploatarea. . .
Doar douăzeci de mii de dolari pe an plăteşte statului român compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri pătraţi, inima de aur a Apusenilor. Concesiunea s-a făcut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi Continue reading

Noi suntem români?!

Jurnalul național a demarat o campanie pentru românii care se luptă din răsputeri să își păstreze propria identitate în țara lor. Pentru românii care sunt pe cale sa fie asimilați de maghiarii între care locuiesc. Pentru românii care trebuie să vorbească în ungurește pentru a fi înțeleși în patria lor. Pentru românii din Harghita și Covasna. Alăturați-vă campaniei. Fiți români în România!
Noi suntem români?!
“Amintiţi-vă că suntem aici!”, ne cer românii din Harghita şi Covasna

de Carmen Anghel
Luminița Ciobanu

Românii din Harghita şi Covasna se simt singuri în propria ţară. Povestesc cu lacrimi în ochi cum neamul românesc şi graiul românesc se sting în fiecare zi puţin câte puţin.

Românii din Harghita şi Covasna sunt din ce în ce mai puţini. Unii nu mai sunt, pentru că i-a chemat la El Dumnezeu. Alţii pentru că din motive de supravieţuire economică, dar şi spirituală au ales să plece în alte zone ale României, ale Europei, ale lumii. Alţii au dispărut, dar au rămas pe loc. Cum e posibil? În timp, strânşi în cleşte de evenimentele istorice, trecute sau recente, au fost siliţi să uite puţin câte puţin limba română. Sau, mai simplist: ca să se înţeleagă bine cu vecinii, să poată lucra undeva a trebuit să vorbească în maghiară. Sunt datele unui proces lent, dar sigur de dispariţie.

Dar românii din Harghita şi Co­vasna încă nu au dispărut. Ei sunt acolo zi de zi, clipă de clipă, în­cer­când să facă faţă greutăţilor zilnice, pe care nu ţi le poţi închipui decât dacă le baţi în poartă. Ne fac câteva reproşuri, nouă, “regăţenilor”, nouă, cei care i-am uitat. Inimile a 400.000 de români din Harghita, Mureş şi Covasna bat chiar în inima ţării.

Când am dus ultima dată o floare la Monumentul Eroilor? Când am simţit ultima dată mândria aceea de a fi român, vecină cu nemurirea? Când nu am luat patriotismul în derâdere?
Pentru românii din Harghita, Ziua Naţională, Ziua Eroilor sunt zile sfinte. Iar când vorbesc, rostesc cuvintele cu grijă, mângâie parcă fiecare silabă. Au teamă să nu piardă ceva din esenţa, frumuseţea şi dulceaţa limbii române. Te primesc bucuroşi şi îţi spun “frate” sau “soră” şi îţi sărută obrazul de parcă ar vrea să te sărute pe suflet. Pe sufletul de român. Se bucură de orice vorbă românească, de orice carte, de orice cântec în limba română, în graiul strămoşesc şi aşază cu mândrie trico­lorul la loc de cinste.

Se luptă să îşi păstreze identitatea în propria ţară.
Sunt localităţi în care românii nu mai vorbesc româneşte. Ori nu mai au cu cine, ori au uitat. Sunt localităţi în care nu mai există “numărul legal de copii” pentru a se putea înfiinţa clase, şcoli în limba română. Sunt ro­mâni care nu se pot angaja pentru că ştiu doar româneşte şi… limbi străine. Mai puţin limba maghiară. Sunt cazuri concrete. Sunt şi cazuri când vorbesc cu tine, vorbesc româneşte, dar te roagă să nu spui mai departe. Ei sunt acolo, în inima ţării, acolo unde românii de la câmpie nu prea merg şi nici nu-i întreabă ce mai fac.

Am dat titlul “Noi suntem ro­mâni?!” acestei campanii. Şi am răs­puns durerosului strigăt al fraţilor din această parte de ţară: “Amintiţi-vă că suntem aici!”

SUNT LOCALITĂŢI ÎN CARE ROMÂNII NU MAI VORBESC ROMÂNEŞTE. ORI NU MAI AU CU CINE, ORI AU UITAT.ORI AU FOST SILIŢI SĂ UITE
„Limba maghiară funcţionează deja ca o limbă oficială” a afirmat Înalt Prea Sfinţitul Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei,  cel care a atras atenţia asupra fe­nomenului nedorit de dispariţie a ro­mânilor şi a limbii române chiar în inima României. – Interviul îl puteți citi în Jurnalul national